Poreclit Bachus, a fost cel mai mare escroc din România. Gheorghe Ștefănesu îi îmbăta pe toți cu șpăgi și cadouri, până a sfârșit tragic
Gheorghe Ștefănescu, cunoscut și sub porecla „Baschus,” a fost figura centrală a unei înșelătorii mafiote în perioada comunistă a României, o poveste în care gustul amar al escrocheriei a amestecat vinul într-o rețea încâlcită de corupție și fraudă economică. Află care este povestea celui mare mare escros din România și cum a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuți infractori ai istoriei noastre.
Începând din 1971, Ștefănescu și-a pus în aplicare planul ingenios în spatele depozitului de vinuri de pe Calea Griviței din București, unde deținea poziția de gestionar. Această înșelătorie subversivă a continuat neabătută timp de șapte ani, până în 1978, când i-a fost dată în vileag de către autoritățile comuniste.
Gheorghe Ștefănescu a devenit cunoscut sub numele de „Bacchus” datorită capacității sale de a transforma vinurile de calitate inferioară în vinuri cu valoare mai mare prin intermediul unor tactici mafiote. În calitate de administrator al podgoriilor de la Cotești, el a dezvoltat o schemă sofisticată de fraude.
În primul rând, el declara că producțiile slabe de vin se datorau unor „dezastre naturale,” deși realitatea era că el fura o parte semnificativă din recolta vinului. Apoi, pentru a masca amestecul său, Ștefănescu combina vinurile ieftine cu cele de calitate superioară, creând un produs falsificat pe care îl vindea la prețuri exorbitante.
Această schemă de escrocherie nu s-a oprit la vinuri. Ștefănescu și-a întins mâna frauduloasă și către industria țuicii de prune. Într-o manieră similară, el dilua țuica cu apă, transformând o băutură autentică într-un substitut ieftin.
Gheorghe Ștefănescu sau Bacchus a fost cel mai mare escroc din România
În timpul acestei perioade întunecate, peste 400.000 de litri de vin au fost alterați, iar pagubele provocate statului s-au ridicat la aproximativ 4,5 milioane de dolari americani în valoarea anilor ’70, echivalentul a aproximativ 10 milioane de euro în zilele noastre.
În decursul celor șapte-opt ani de activitate infracțională, Gheorghe Ștefănescu a obținut un câștig financiar impresionant, strângând în jur de un milion de lei. Cu toate acestea, scena întunecată a fraudelor sale a fost dezvăluită atunci când a fost prins în flagrant delict în timp ce încerca să cumpere aur de la un bișnițar.
După această captură crucială, anchetatorii au descins asupra casei și locului său de muncă, dezvăluind în cele din urmă „laboratorul” său ilegal. Peste 200 de persoane au fost implicate în această schemă de contrabandă și înșelătorie și au fost trimise în închisoare. Gheorghe Ștefănescu a fost condamnat la moarte pentru infracțiunile sale și executat prin împușcare în închisoarea Jilava în 1981.
Cei care l-au investigat și au contribuit la punerea lui Ștefănescu în fața justiției îl descriu ca pe un adevărat mafiot, un expert în corupție care știa cum și cui să ofere mită pentru a-și păstra secretul. Chiar dacă era zgârcit în natura sa, Ștefănescu a asigurat că afacerea sa să continue prin implicarea familiei sale. Acest lucru i-a permis familiei sale să trăiască în lux, deținând un apartament în București și o vilă la Breaza, în timp ce fiecare membru al familiei avea propria sa mașină.
Povestea infracțiunilor lui Gheorghe Ștefănescu a devenit subiectul filmului „Secretul lui Bachus”, lansat în 1984 și regizat de Titus Popovici și Geo Saizescu. Filmul a adus în prim-plan această poveste întunecată de corupție și înșelătorie din perioada comunistă, ilustrând cât de profund pot ajunge rădăcinile corupției și infracțiunilor economice atunci când puterea și lăcomia sunt permise să prospere.