Poliția Română, repetentă din nou. Radiografia tragediei din 2 Mai, făcută de un ofițer. Unde au greșit agenții care l-au oprit în trafic pe Vlad Pascu INTERVIU

Au fost suficiente demiterile în cazul tragediei din 2 Mai? Au acționat corect polițiștii care l-au oprit pe Vlad Pascu? Mai puteau să îl țină la secție după ce l-au găsit cu droguri? Acestea sunt doar câteva din întrebările care rămân în urma tragediei în care doi studenți au murit. Daniel Răduțoiu, colonel în rezervă și fost ofițer la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Gorj, a explicat pentru Playtech care sunt hibele din sistemul de poliție și ce ar trebui făcut.

Cazul din 2 Mai: un lanț al slăbiciunilor

Șefii din Constanța au fost demiși în cazul accidentului mortal din 2 Mai, însă aceștia în prezent nu sunt cercetați disciplinar, ci „eliberați din funcție la cerere”, așa cum sublinia și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne. Polițiștii care l-au oprit sunt detașați pe litoral, iar aceștia trebuie să explice superiorilor modul în care au acționat. Unul dintre polițiști lucra de 10 luni în poliție, iar cel de-al doilea în jur de doi ani.

Playtech: Au acționat corect polițiștii care l-au oprit și dus la secție pe Vlad Pascu? Puteau să îl țină mai mult de două ore? Ce prevede legea?

Colonelul Daniel Răduțoiu: Persoana respectivă (n.r Vlad Pascu)  a fost condusă la unitatea de poliție de la Vama Veche. Pur și simplu lipsa de experiență a polițiștilor respectivi, care în momentul în care au constatat că persoana respectivă avea droguri în mașină puteau să facă testare cu Drug test, să solicite Drug Testul de la Mangalia sau Constanța, depinde care unitate era mai aproape, astfel încât să fie înlăturată această problemă.

Am înțeles că este în curs de a de dovedi că tânărul care a comis tragedia a consumat droguri după ce a plecat de la unitatea de poliție, întrucât în sânge nu avea substanțele care i-au fost găsite în mașină.

În România consumatorul de droguri nu se pedepsește, doar deținătorul de droguri, deci el dacă deține droguri atunci poate fi cercetat pentru infracțiunea de deținere. Faptul că i se găsește în corp unei persoane care este pe stradă și i se găsește droguri, persoana respectivă nu răspunde din punct de vedere penal, ci doar faptul că ar conduce un autovehicul rutier și este depistat în trafic, abia atunci poate fi cercetat penal.

Din ce presupun că s-a făcut acolo. Au fost chemate structurile specializate, fiind vorba de droguri, competente pentru desfășurarea cercetărilor penale sunt procurorii DIICOT și lucrătorii de la Combaterea Crimei Organizate.

Dacă nu au venit ei, s-a făcut un proces verbal de către polițiști s-au ridicat și sigilat drogurile și înaintate structurilor de specialitate. Cam asta era activitatea care este prevăzută și în metodologie. Aceasta este activitatea pe care o desfășoară polițiștii care descoperă droguri și nu fac parte din structurile de Crimă Organizată.

Colonul Daniel Răduțoiu foto: Captură Gorj Online

Playtech: Putea fi evitată tragedia din Constanța? 

Metoda prin care Larisa Iorache nu s-a îngrășat aproape deloc în timpul sarcinii. Fosta gimnastă va lua o pauză mai mare decât se aștepta, după ce va naște EXCLUSIV

Spania, lovită din nou de inundații: Zeci de mașini au fost luate de ape în Girona. Ploile fac ravagii în continuare

Colonelul Daniel Răduțoiu: Metodologia de lucru spune că atunci când o persoană este adusă la sediul poliției este obligatoriu să fie anunțat șeful unității respective pentru că în unitatea de poliție, mai ales fiind noapte este adusă o persoană.

Aceasta este o măsură binevenită, în sensul în care șeful are informații că există cineva și să nu fie riscul ca aceea persoană să fie maltratată, lovită sau reținută peste timpul permis de către lege.

Cred că acolo a fost o lipsă de pregătire a persoanelor respective și de fler. Păi, atâta timp cât găsești în mașina unei persoane droguri este normal să îți pui întrebare domnule oare nu a consumat și el droguri?

Și îi faci un simplu drug test, în condițiile în care se realiza acest lucru nu mai aveam practic un caz Constanța pentru că oamenii își făceau meseria ca la carte. Persoana respectivă era verificată dacă consumase droguri, dacă nu i se permitea să plece așa cum i și s-a permis. Asta a fost singura lacună a polițiștilor care au intervenit faptul că nu l-au verificat cu DrugTest.

Esența este că o persoană care era consumatoare de droguri și trebuia să fie în atenția poliției. Băiatul respectiv era consumator de droguri și a ucis 2 persoane. Trebuie să găsim metode mai eficiente pentru a supraveghea astfel de persoane care sunt predispuse, după ce sunt deja luate în atenția poliției

Playtech: Există o bază de date a poliției în care sunt trecuți cei care au mai avut dosare de droguri? Sunt aceștia luați în evidență?

Colonelul Daniel Răduțoiu: Există bază de date care poate fi accesată de către polițiști, dar care din comoditate, lipsa de informații că nu știu să acceseze baza respectivă, graba de a ieși din nou în stradă. Și pentru polițiști sunt o grămadă de probleme care apar.

De exemplu, dacă în perioada în care ei au lipsit din trafic se întâmpla un accident li se imputa că vedeți că vă duceți și vă plimbați pe la secția de poliție în loc să stați în stradă ca să vă faceți meseria, acolo unde ați fost puși.

În special polițiștii de la Ordine Publică au și alte sarcini în plus față de cele care sunt prevăzute în fișa postului. Ei trebuie să ducă citații, scrisori, e un mare volum de muncă și există un deficit de cadre pentru că majoritatea funcțiilor sunt ocupate de către lucrătorii neoperativi și aici mă refer la serviciul de cadre, cabinet, iar în zona operativă este un mare deficit de personal.

Playtech: În prezent cei prinși cu droguri, cum a fost și cazul șoferului din Vama Veche, nu sunt obligați să meargă la consiliere psihologică. Ar trebui schimbată legea?  

Colonelul Daniel Răduțoiu: Legislația din România nu prevede o obligativitate a persoanei respective. În cazul consumatorilor, pe parcursul cercetării penale, procurorul poate dispune prin Ordonanță ca persoana respectivă să facă parte dintr-un program de consiliere antidrog și tratament, însă acest lucru îl afectează doar din punct de vedere al reducerii pedepsei și procurorul să ia măsuri mai blânde față de persoana respectivă.

Dacă refuză nu este niciun fel de problemă, totul depinde de voința consumatorului, așa cum se întâmplă și în cazul internărilor la spital al persoanelor, dacă acestea nu doresc se consideră îngrădirea libertății.

Acum nu știu legiuitorul, poate parlamentarii se pot gândi la evitarea unor astfel de situații și să fie obligatorie internarea persoanei respective, însă la urma urmei depinde de fiecare persoană în parte dacă tu nu ești conștient că ai o problemă cu acest viciu, câtă bunăvoință au asistenții, medicii, psihologii care lucrează în cadrul unor astfel de comisii nu vor ajunge la un rezultat favorabil.

Campanii desfășurate de Agenția Națională Antidrog. Foto: ANA

Playtech: Când au început să crească în România numărul consumatorilor de droguri? Cât de mult ajută programele naționale? Sunt suficiente programele de prevenție din  școli?

Colonelul Daniel Răduțoiu: Trendul acesta este de prin anii 2010-2011 când consumul de droguri a început să crească în România, iar acest lucru rezultă din indicatorii calculați an de an de către structurile și serviciile specializate.

Ce este îngrijorător că programele de prevenire sau strategiile naționale care urmăresc în primul rând creșterea vârstei de consum, asta se urmărește, nicidecum scăderea, și totodată se urmărește faptul ca consumatorii să folosească drogurile ușoare se pare că nu se realizează.

Scade vârsta consumatorului ceea ce nu este normal și crește consumul drogurilor de mare risc. Acest lucru rezultă că strategiile gândite la nivel național, precum și programele de prevenire nu sunt eficiente.

Ar trebui campanii mult mai agresive, deși serviciul la care am lucrat se ocupa de combaterea traficului și consumului de droguri, am încercat, văzând trendul ascendent al consumului de droguri să facem și acțiuni de prevenire.

Cele mai eficiente mi s-au părut acelea în care erau imagini destul de dure cu consumatorii de droguri cu brațe cangrenate în urma injecțiile pe care și le făceau în brațe și tot felul de imagini care chipurile au fost retrase pentru că vezi Doamne afectau psihicul copilului care era în formare și s-a renunțat la ideea respectivă. 

Suntem în secolul vitezei, timpul de părinți cu copii este din ce în ce mai redus. Există și această negare a părinților : Copilul meu nu poate să facă asta, nu va face asta”, însă după ce constată că este supus viciilor începe să dea vina pe anturaj, școală. 

Acțiunile Agenției Naționale Antidrog se reflectă în stradă pentru că strategia antidrog . Campaniile lor sunt egale cu zero. Strada este cea care ne dă răspunsurile la ceea ce se întâmplă în societate, nu cifre, nu grafice, nu rezultate că am făcut 50 de acțiuni în școală și care e rezultatul?

Că a scăzut vârsta consumatorului de la 10 la 9 ani sau de la 14 la 12 ani? Noi suntem o țară care stăm bine pe cifre, pe hârtii, dar pe noi strada ne trage de mână și ne spune că sunt problemă.

Playtech: Cum este văzut acum polițistul de către societate? Ce s-a schimbat? Mai sunt motivați polițiștii? Au ajutat încadrările din sursă externă din ultimii ani?

Colonelul Daniel Răduțoiu: Prin anii 2000 Poliția era după Biserică, instituția în care populația avea cea mai mare încredere. Acum imaginea care i s-a făcut polițistului român este undeva că acesta este la marginea societății, adică este persoana care nu face nimic, care este șpăgar, care are pensie specială, atunci oamenii nu mai sunt atrași de această meserie pentru că trebuie să ai pasiune. Dacă ai pasiune, ai ce să cauți în poliție, dacă nu…

Academia de Poliție a devenit o instituție care scoate pe bandă ofițeri cu slabă pregătire, atâta timp cât termini cursurile de 3 ani, nu mai este de 4 ani, i se înmânează o diplomă că a absolvit cursurile de  Ordine și Siguranță publică.

După ce intră în sistem, studenții caută să termine o facultate, lipsesc de la servici. În primii 2-3 ani îi ai pierduți pentru munca de poliție pentru că gândul lor este să-și termine studiile. Și atunci nu trebuie să mire pe nimeni faptul că vin generații slab pregătite. 

Mai e o situație, legislația la noi este într-o continuă schimbare, nu știu cât au timp dintre ei să studieze legislația. Comoditatea, lipsa de interes pe care o manifești pentru activitatea pe care o desfășori, faptul că s-a făcut ora 16:00 și că trebuie să ajung acasă sunt lucruri care într-un final afectează activitatea.

În poliție au ajuns consumatori de droguri, prostituate, tâlhari, pedofili – acestea sunt cazuri prezentate la televizor (nr. din încadrările externe).

Playtech: Este nevoie de o reformă în Poliția Română? Ce măsuri ar trebui luate? 

Colonelul Daniel Răduțoiu: De fiecare dată când societatea a avut nevoie în cazurile grave de poliție, Poliția a dat chix. Amintim aici cazurile: Caracal, cazul Onești cu acei ostateci care au fost asasinați, ia polițiștii stăteau și fluierau și strigau de sub balcon. A fost acum cazul de la Constanța, cazul de la Arad. Au fost cazuri la care Poliția a rămas datoare și repetentă față de societate.

Problema este că suntem un stat prea sărac pentru a face o reformă serioasă, plus că această reformă ar trebui să se întindă pe minim zece ani. De ce spun asta pentru că în primul rând ar trebui creștere a pregătirii profesionale a polițiștilor și de abia cei care vin peste 5 sau 10 ani să facă.

Având cadrele pe care le ai la ora actuală este foarte dificil să faci o astfel de reformă. Părerea mea este că trebuie desființat Inspectoratul General al Poliției Române, o structură care nu cred că se justifică, ar trebui funcțiile respective trimise în operativ, adică la alte structuri pentru că ce există la IGPR există la toate structurile teritoriale.

Reformă în Poliția Română, una de lungă durată. Sursa foto: Profimedia

Aș vedea în cadrul ministerului formarea unor departamente ale poliției, jandarmeriei, iar funcțiile respective să fie la jumătatea celor din IGPR și funcțiile de la IGPR să fie trimise în teritoriu, dar nu cred că se va face acest lucru.

Până nu se va face o reorganizare a Poliției Române vor fi aceleași rezultate mai ales că rolul proactiv al poliției este din ce în ce mai scăzut. Am văzut că poliția este o instituție reactivă, adică după ce se întâmplă evenimentul, încep să sancționeze.

A citit că s-au făcut acțiuni pe linia consumului de droguri la volan. Au fost nu știu câte persoane testate pozitiv, au fost identificați tineri în local consumând droguri. Deci vedeți aceste lucruri există zilnic, doar când se întâmplă un eveniment abia atunci instituțiile statului încep să se trezească la viață.