Piramidele din Egipt, motiv de glume deocheate pentru egiptenii antici. De ce ar fi fost ridicate mărețele monumente, de fapt

Piramidele din Egipt au fost ridicate pentru a servi ca loc de înmormântare pentru faraoni și familiile acestora. Deși, mai ales cele de pe platoul Giza, reprezintă una dintre cele 7 minuni ale Antichității, motivul creării lor a fost subiect de glume chiar pentru egiptenii antici, care lansaseră o cu totul altă versiune despre scopul apariției acestora.

Piramidele din Egipt, subiect de poante pentru populația antică

Contrar a ceea ce arheologii, istoricii și chiar teoriile conspirației ar putea să susțină, motivul ridicării piramidelor egiptene ar fi fost cu totul altul decât cel la care ne-am putea gândi.

Deși nu erau recunoscuți pentru vreun simț al umorului prea dezvoltat, egiptenii antici nu ezitau să facă glume pe seama mărețelor construcții menite, teoretic, să asigure faraonilor și familiilor acestora locul de înmormântare care, ulterior, să-i ducă spre viața veșnică alături de zei.

Deși pare greu de crezut, egiptenii obișnuiți care au trăit acum mii de ani, în timpul înălțării mărețelor piramide, susțineau că acestea au fost făcute pentru prostituatele care trăiau, cândva, pline de grație, pe malurile Nilului. Aceasta era tema preferată a unor poante destul de obscene pe care aceștia obișnuiau să le facă.

Anca Țurcașiu este topită după nepoțica ei. Noi imagini cu cea mai frumoasă bunică din showbiz și micuța Zoe fac furori pe rețelele sociale

Rezultate loto 21 noiembrie 2024. Numerele câștigătoare la Noroc, Joker, 6 din 49 și restul categoriilor

Citește și: Cartea Morților de la egipteni avea o semnificație specială: povestea fascinantă a ”hărții pentru viața de apoi”

Firește, cele mai cunoscute piramide sunt cele de pe platoul Giza (sau Gizeh), situate la vest de Valea Nilului, la circa 8 km sud-vest de orașul Giza și 18 km de Cairo, capitala modernă a Egiptului. Cea mai impunătoare este cea a lui Keops, denumită și Marea Piramidă din Giza, flancată de cele ale lui Kafra și Mikerinos.

Deși majoritatea gumelor din acea perioadă s-au pierdut în istorie, câteva pot fi găsite în lucrările scrise de „părintele istoriei”, Herodot.

De ce ar fi fost ridicate, de fapt

În timp ce călătorea prin Egipt, în timpul secolului al V-lea, î.Hr., marele istoric și filosof grec a notat mai multe glume locale, dintre care unele au fost prezentate și analizate în teza de doctorat a studentului Alex Tarbet de la Universitatea din Michigan, SUA.

Un exemplu notabil de „graffiti oral” se referă la construcția piramidei ce este situată chiar în fața Marii Piramide din Giza, ridicată de faraonul Keops, cunoscut și drept Khufu.

Citește și: Misterul Marii Piramide din Giza: cercetătorii au descoperit un coridor ascuns

Conform folclorului în bășcălie notat de Herodot, Keops și-ar fi forțat propria fiică să se prostitueze, atunci când s-a confruntat cu probleme financiare. Dar, în afara colectării tarifului de la clienți, prințesa „ar fi rugat fiecare bărbat cu care s-a culcat să-i dăruiască și câte un bloc de piatră”.

„Ei spun că așa s-a construit piramida, cu acele pietre colectate de la clienții fiicei regale”, glumea comediantul anonim de acum câteva milenii, înainte de a explica faptul că „fiecare latură a piramidei măsoară 150 de picioare… am măsurat eu însumi”.

Departe de a se mândri cu aceste construcții care acum ne uluiesc, se pare că egiptenii antici luau în derâdere faimoasele monumente. Conform lui Tarbet, populația generală desprețuia piramidele gigantice, considerându-le doar o probă de „orgoliu și egoism” din partea faraonului Keops, ridicate prin efortul și suferințele fizice ale populației sărace.

„De fapt, egiptenii care locuiau în vecinătatea piramidelor le urau atât de tare, încât refuzau chiar să pomenească numele faraonului Keops”, a scris Tarbet.

Ce legătură au piramidele din Egipt cu prostituția

În schimb unii localnici preferau să se refere la ele folosind numele unor păstori locali.

„Astfel, în versiunea lor, așa cum a fost relatată de Herodot, oamenii obișnuiți erau adevărații responsabili și deținători ai piramidelor, mai exact localnicii care merseseră la bordel și avuseseră relații sexuale cu regalitatea, cu fiica faraonului”, a explicat Tarbet.

„Iar umorul se extindea la revendicarea piramidelor drept locuri culturale ce aparțineau păstorilor, femeilor și muncitorilor descendenți ai muncitorilor care le înălțaseră”, a adăugat el.

Citește și: Care ar fi, de fapt, cea mai veche piramidă din lume

Într-un exemplu similar de umor egiptean antic, aceștia obișnuiau să spună povestea lui Setne, fiul favorit al lui Ramses al II-lea, supranumit „cel Mare”, care a domnit între anii 1279 î.Hr. – 1213 î.Hr.

Conform poveștilor populare, Setne ar fi coborât într-o zi într-un mormânt pentru a găsit o carte magică, dar a sfârșit prin a încerca să le violeze pe preotesele zeiței-pisică Tabubu.

Când Setne s-a trezit din aventura sa, el zăcea gol în mijlocul unei străzi, cu organul sexual băgat într-o oală de noapte plină de excremente umane. Potrivit lucrării lui Tarbet, această glumă a servit ca aducere cu picioarele pe pământ a arogantului fiu al faraonului, transformându-l într-un subiect de batjocură.