Perioada din istorie când era cel mai bine să trăiești: topul surprinzător al preferințelor

Ultimii ani nu au fost prea grozavi pentru omenire, ținând cont de pandemia de Covid-19, de izbucnirea războiului din Ucraina și de criza economică globală. De aceea, e corect să spunem că anii de după 2020 n-au fost chiar cei doriți de fiecare. Dar, chiar și în aceste condiții, te-ai gândit vreodată în ce perioadă din istorie și unde ți-ar fi plăcut să trăiești?

Perioada din istorie când era cel mai bine să trăiești

De curând, pe Twitter s-a dezbătut problema perioadei din istorie în care ar fi fost cel mai bine să trăiești? Subiectul a fost pus în discuție de o întrebare pusă pe Twitter de contul Historic Vids, cu referire, însă, doar la epoca antică: dacă ai fi făcut parte dintr-o civilizație veche, pe care dintre ele ai fi ales-o?

În mod surprinzător, destui internauți au răspuns la întrebare, arătând că ar fi dispuși să se întoarcă n niște timpuri când nu era inventată nici penicilina, nu existau nici telefoane mobile, nici internet și nici aparate de aer condiționat.

Așa cum era de așteptat, în schimb, mulți au privit eventualul trai într-o societate veche la modul idealist, mai degrabă stând de vorbă și bând vin cu Socrate, decât murind de tifos exantematic, ca un simplu țăran.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

De altfel, Grecia antică a fost cea mai populară alegere printre respondenții la întrebare, unii spunând că și-ar dori să poată sta la taclale cu Socrate și Aristotel, scrie iflscience.com.

Dar, în timp ce antichitatea elenă are o contribuție uriașă la cultura și civilizația umanității, de la matematică, astronomie, filosofie, medicină și a ridicat construcții impresionante, pentru majoritatea oamenilor de atunci, viața nu era deloc ușoară, ba dimpotrivă.

Topul surprinzător al preferințelor

Cei mai mulți locuiau nu în Atena, ci în localități rurale, lucrând în rarele ferme existente pe atunci.

„Viziunea societății Greciei antice asupra celor săraci era, cel mai adesea, critică și îi excludea: oamenii săraci erau considerați ca având o moralitate scăzută și un nivel ridicat de periculozitate și de lipsă de respect față de ceea era considerat sfânt”, au explicat istoricii Estelle Galbois and Sylvie Rougier-Blanc, pentru Brewminate.

„Ei jefuiau templele și luau ofrandele aduse zeilor și, în general, ar fi făcut orice pentru a supraviețui”.

În ciuda acestor lucruri, poate că în vremea democrației ateniene te-ai fi putut simți mai bine, din punct de vedere social, decât în orice altă societate creată de om în istorie.

„În orașe, cei săraci ocupau spațiile deschise, dar nu există nicio dovadă că ar fi existat vreo legislație prin care să fie goniți de acolo. Ei puteau chiar să mențină o urmă de sociabilitate, având acces la băile publice și în jurul templelor. Într-un fel, sărmanii orașelor erau parțial integrați social”, au adăugat cele două experte.

În privința altor civilizații, opțiuni numeroase s-au îndreptat și spre Egiptul antic. Dar este evident că una era să fii faraon, ca Pepi II (sau Phiops, în varianta grecizată), de exemplu, care a domnit nu mai puțin de 65 de ani, între anii 2245 î.Hr. – 2180 î.Hr. și alta ar fi fost să fii unul dintre sclavii cu care Pepi II și-a ridicat piramida din complexul mortuar de la Saqqara.

Dar dacă ai alege să trăiești în Egiptul antic s-ar putea să ai o viață mai bună decât te-ai aștepta. Contrat concepției populare, piramidele nu au fost construite de sclavi.

Arheologii au ajuns la concluzia că aceștia erau muncitori plătiți, după ce au descoperit un oraș și un cimitir al lucrătorilor, lângă piramidele lui Kefren și Mikerinos, în anii 1990.

Maniera de înmormântare a muncitorilor – în morminte făcute din cărămizi realizate din noroi, cu pâine și bere puse în ele pentru a-i însoți în viața de dincolo – precum și apropierea amplasării acestora de piramidele regale, sugerează că era vorba de muncitori plătiți.

De altfel, examinarea rămășițelor a arătat că aveau o dietă bogată în proteine, ceea ce era de neimaginat pe atunci. Mai sunt dovezi ale tratării medicale a unor fracturi și chiar a amputării unui picior, după ce persoana respectivă lucrase 14 ani la piramide, ceea ce indică existența unei îngrijiri medicale.