Orașul din România care i-a fascinat pe americani nu e București sau Cluj. ”Modernul întâlnește lumea veche”, conform New York Times
Nu se întâmplă des să citești un articol pozitiv despre România într-o publicație străină, cu atât mai puțin în New York Times. Se pare totuși că există și excepții de la regulă, iar cea mai recentă atrage atenția asupra ”unui loc autentic, locuibil și multicultural”.
Cei mulți străini, când aud de România, s-ar putea să se gândească la București, Cluj, Brașov, Bran și, cu un pic de noroc, la Delta Dunării. Un alt oraș pare însă să facă valuri la nivel global, este vorba de capitala culturală a anului 2023, Timișoara. Acest oraș face subiectul unui articol foarte laudativ într-una dintre cele mai importante publicații americane.
Timișoara, probabil cel mai frumos oraș din România
În articolul publicat în New York Times de către Andy Trincia și disponibil la această adresă, Timișoara este descris ca fiind un centru cultural autentic care îți oferă cu siguranță suficient divertisment și activități culturale pentru două, trei zile.
”Familiile se plimbă și savurează conuri de înghețată în timp ce curierii cu biciclete trec pe lângă ele. Pensionarii se relaxează pe bănci lângă straturile de flori îngrijite, în timp ce hipsterii cu căști la urechi plimbă câinii și copiii fugăresc porumbei lângă o fântână încărcată cu pești de bronz. Scena din Piața Victoriei din Timișoara, România, este chintesențial europeană – modernul întâlnește lumea veche”, așa își începe autorul american elogiul adus Timișoarei.
Citește și: Timișoara a fost desemnată destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023. A bătut mari capitale ale lumii
Ce trebuie să vezi în Timișoara
Americanul atrage atenția asupra unei liste stufoase de obiective care merită toată atenția dacă ajungi în Timișoara, începând cu marea Piață a Victoriei, comparată ca dimensiune cu trei terenuri de fotbal american. Aceasta este mărginită de Opera Națională și de Catedrala Ortodoxă Metropolitană. În același context, jurnalistul insistă pe faptul că i se pare ciudat că de un oraș atât de notabil s-ar putea să nu fi auzit mulți oameni niciodată.
Nu puteau lipsi niște referințe la rolul principal al Timișoarei în revoluția de la 1989, când a fost răsturnat dictatorul Nicolae Ceaușescu. ”În timp ce privesc vibranta Piață a Victoriei, îmi este greu să îmi imaginez 100.000 de protestatari anticomuniști înghesuiți în acele zile fatidice”, insistă jurnalistul.
În același articol din New York Times se atrage atenția și asupra câtorva particularități istorice, precum faptul că a fost primul oraș din Europa – al doilea la nivel mondial după New York – cu iluminat stradal electric (1884) și că a fost numit „Mica Vienă” pentru abundența de arhitectură secesionistă și barocă, o marcă de neșters a dominației habsburgice, care a început în 1716 după 164 de ani sub Imperiul Otoman.
”Nu am auzit de Timișoara”
„Nici eu nu auzisem niciodată de Timișoara când am sosit în 2002, ca voluntar în Corpul Păcii. Am rămas doi ani, m-am îndrăgostit, m-am întors pentru a mă căsători și am făcut călătorii anuale din America, când Timișoara m-a tras de mână ca un vechi prieten. Soția mea și cu mine ne-am mutat înapoi acum șase ani. Am asistat la o evoluție de la anii sumbri de după revoluție la vibrația cosmopolită de astăzi, datorită unui sector tehnologic în plină expansiune, investițiilor străine semnificative și energiei tinerești a 40.000 de studenți universitari.
Pentru mine, atracția Timișoarei este dublă: arhitectura sa, care sare imediat în evidență, și autenticitatea sa, care se pătrunde treptat. Orașul nu este o capcană pentru turiști cu magazine de bibelouri din belșug, ci un oraș autentic, locuibil și multicultural, care se mișcă într-un ritm cumpătat și oferă vizitatorilor doar atât cât să umple două sau trei zile – poate surprinzându-i cu un gust al României, o țară care încă suportă o problemă de imagine nejustificată, fie inexistentă, fie înclinată spre negativ”, arată jurnalistul.