Orașul antic care s-a prăbușit peste noapte. Care a fost cauza declinului, cât de importantă era așezarea

Pe Valea Indusului, în Pakistanul de azi, acum circa 4.000 de ani, exista o așezare înfloritoare, ce a avut un destin crunt. Orașul antic care s-a prăbușit peste noapte număra 40.000 de locuitori și rivaliza cu marile puteri ale Egiptului antic, Mesopotamiei și Cretei minoice. Cercetătorii vor de multă vreme să afle care a fost cauza acestui declin brusc.

Cât de dezvoltată era așezarea

Cu mii de ani în urmă, înainte de a deveni orașul antic care s-a prăbușit peste noapte, Mohenjo-daro a crescut constant timp de secole, până când a căzut brusc în declin și a fost abandonat din motive care nu sunt pe deplin înțelese.

Ruinele din Mohenjo-daro, care înseamnă „Colina morților”, sunt situate în Pakistanul modern, în provincia de sud-vest Sindh. Potrivit UNESCO, situl se întinde pe 24 de hectare, iar o treime din structuri au fost excavate din 1922.

Construită în jurul anului 2500 î.Hr., structura sa organizată sugerează că așezarea nu a fost produsul unei creșteri haotice, ci mai degrabă a unui sistem timpuriu de planificare urbană.

Citește și: VIDEO Orașul subteran care putea găzdui 3000 de oameni. Când a fost construit, până când a fost locuit

O mare parte din orașul planificat a fost construit folosindu-se cărămizi arse uniform, ceea ce sugerează că acestea erau un material de construcție standardizat.

Câți locuitori avea orașul antic care s-a prăbușit peste noapte

În perioada sa de glorie, așezarea avea drumuri drepte intersectate în unghi drept, creând străzi mărginite de centre civice, băi publice, centre culturale, un colegiu pentru preoți, un sistem complex de drenaj și un grânar uriaș.

Mohenjo-daro a înflorit până când a fost abandonat și lăsat să se ruineze în jurul anilor 1800 î.Hr., până în 1700 î.Hr. Datorită conservării sitului, s-a spus că orașul antic care s-a prăbușit peste noapte a fost probabil victima unui dezastru rapid, spre deosebire de ipoteza unei dispariții naturale lente.

Citește și: Cine a descoperit teorema lui Pitagora, de fapt. Când s-a întâmplat, descoperirea fascinantă a cercetătorilor

În mod ciudat, totuși, nu există nici un semn de inundație sau incendiu, nici ale vreunei bătălie devastatoare. Zeci de schelete au fost descoperite la fața locului, deși nu se pare că ar fi fost victimele unui masacru catastrofal.

Este clar, însă, că multe civilizații din jurul Văii Indusului au suferit un colaps în această perioadă. Până în 1800 î.Hr., majoritatea orașelor mari din regiune au fost aproape complet abandonate. În cele din urmă, satele de la poalele masivului Himalaya din apropiere au luat-o și ele pe panta declinului

O megasecetă, motivul cel mai probabil al declinului brusc

O teorie ce revine în actualitate avansează ideea unei megasecete ce a cuprins regiunea, provocând prăbușirea agriculturii și a așezărilor mai mari.

În 2023, studiul unei stalagmite antice dintr-o peșteră din Himalaya a oferit câteva dovezi puternice pentru această teorie. Oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge s-au uitat la straturile de creștere din structura geologică, pentru a afla despre precipitațiile istorice din regiune, dezvăluind că aceasta a fost lovită de condiții extrem de aride în urmă cu aproximativ 4.200 de ani, care au persistat timp de câteva secole.

Citește și: De la peșteri unice, la plantații de ceai milenare: Cele mai noi situri incluse în UNESCO

Chiar și dincolo de Valea Indusului și de munții Himalaya, există unele dovezi că o secetă globală a avut loc acum aproximativ 4.200 de ani, cunoscută sub numele de „evenimentul de 4,2 mii de ani”.

Nu toată lumea este de acord cu această idee, dar teoria megasecetei explică clar de ce atât de multe dintre primele mari civilizații ale umanității au avut un sfârșit brusc și lipicios în această perioadă.