Opritorul de ușă ce valora o avere. Cât timp a zăcut în magazia proprietarului său, despre ce obiect era vorba, de fapt
Multe persoane obișnuiesc să folosească diferite obiecte mai grele pe post de opritoare de ușă, pentru a le ține deschise sau, dimpotrivă, închise. O fac la ușile din locuințe sau chiar la magaziile pe care le au în curte. Un bărbat din SUA a făcut același lucru pentru multă vreme cu o piatră, care, după ce a fost analizată de specialiști s-a dovedit a fi o adevărată comoară.
Opritorul de ușă ce valora o avere
Povestea opritorului de ușă începe prin anii 1930, când un bărbat și fiul său au fost martorii căderii unui meteorit pe proprietatea lor din Edmore, Michigan.
Au adus-o acasă și au folosit-o pentru a ține deschisă ușa unei magazii. În 1988, copilul din anii ’30, devenit între timp moștenitorul fermei, a vândut-o către David Mazurek.
Când Mazurek a cumpărat ferma din Edmore, i-a fost arătată proprietatea de către proprietarul anterior, dar a văzut și o piatră mare, cu aspect ciudat, folosită pentru a opri deschiderea unei uși de magazie.
Când Mazurek l-a întrebat pe proprietarul respectiv despre rocă, i s-a spus că opritorul de ușă era de fapt un meteorit. Adică, cel căzut în anii ’30.
Nici Mazurek nu i-a schimbat destinația, așa că piatra spațială de 10 kilograme greutate a fost utilizată vreme de peste 80 de ani, în total, pentru a bloca o uşă de magazie.
Totuși, dornic să afle, în sfârșit, dacă obiectul este chiar un meteorit și are vreo valoare sau era vorba doar de o poveste inventată de fostul proprietar, Mazurek l-a dus spre a fi analizat de experți.
El s-a adresat pentru aceasta unei specialiste de origine română, absolventă a Liceului BP Hasdeu din Buzău, Mona Sîrbescu, geolog la Universitatea Central Michigan (CMU).
„Mi-am zis imediat că acesta a fost ceva special”, a spus Mona Sîrbescu, în 2018, după ce a investigat obiectul.
„Este cel mai valoros specimen pe care l-am avut vreodată în viața mea, din punct de vedere monetar și științific”, a adăugat ea, conform Science Alert.
Cât timp a zăcut în magazia proprietarului său, despre ce obiect era vorba, de fapt
Mona Sîrbescu a mai primit de-a lungul timpului astfel de cereri, dar de obicei nu a fost vorba de ceva interesant.
„De 18 ani, răspunsul a fost categoric „nu”… nu erau meteoriți”, a mai explicat ea. Dar, cu această ocazie, răspunsul a fost altul. Nu numai că era într-adevăr o piatră spațială, ci și una spectaculoasă.
Obiectul, poreclit meteoritul Edmore, este un meteorit mare de fier-nichel cu o cantitate considerabilă de nichel, de aproximativ 12%.
Mazurek însuși a folosit meteoritul ca opritor de ușă timp de 30 de ani, cu excepția ocaziilor în care copiii lui au dus piatra la școală ca să le-o arate colegilor și profesorilor.
În cele din urmă, a observat că oamenii câștigau bani din găsirea și vânzarea unor bucăți mici de meteoriți, așa că s-a gândit că ar trebui să-și evalueze piatra gigantică.
„Ceea ce se întâmplă de obicei cu acești meteoriți e că fie pot să fie vânduți și expuși într-un muzeu, fie vânduți colecționarilor și vânzătorilor care doresc să facă profit”, a mai adăugat Mona Sîrbescu.
În cele din urmă, Mazurek și-a vândut meteoritul Planetariului Abrams de la Universitatea de Stat din Michigan, primind 10% din valoarea obiectului. Aceasta a fost stabilită la suma de 75.000 de dolari. Deloc rău pentru un „opritor de ușă” vechi de 80 de ani.