O nouă specie de oameni ar fi fost descoperită. Ceea ce i-a uimit pe experți sunt trăsăturile feței

În domeniul paleontologiei și antropologiei, fiecare nouă descoperire are potențialul de a remodela înțelegerea noastră despre evoluția umană. Dezgroparea unui craniu antic și a rămășițelor din Hualongdong, China, în 2019, a făcut valuri în comunitatea științifică, aprinzând o dezbatere aprinsă despre o nouă posibilitate intrigantă: existența unei specii umane necunoscute anterior, care a trăit cu până la 300.000 de ani în urmă, cercetătorii găsind ceea ce pare a fi o nouă specie de oameni.

Povestea începe cu descoperirea rămășițelor fosilizate – un maxilar, un craniu și oase ale picioarelor – care au aparținut cândva unui copil care a umblat pe Pământ cu milenii în urmă. Spre deosebire de multe alte descoperiri, aceste rămășițe nu se potriveau perfect în ramurile stabilite ale arborelui nostru ancestral.

Ceea ce a stârnit curiozitatea a fost deviația puternică a trăsăturilor faciale de la descendența care a condus la neanderthalieni, denisovenii și oamenii moderni. O ipoteză tentantă a început să prindă contur: ar putea fi aceasta o dovadă a unei specii de oameni complet noi, care a rămas anterior ascunsă vederii noastre?

Printre cele mai interesante trăsături ale rămășițelor dezgropate a fost absența unei bărbii adevărate. Această trăsătură particulară a indicat o posibilă legătură cu denisovenii, o misterioasă specie umană străveche care a locuit cândva Asia.

Oasele descoperite ar putea revolutiona ceea ce stiam pana acum despre evolutia omului

Denisovenii, care s-au îndepărtat de neanderthalieni în urmă cu peste 400.000 de ani, aveau propriile lor caracteristici distinctive, deosebindu-i atât de contemporanii lor, cât și de succesorii lor. Echipa de experți de la Academia Chineză de Științe (CAS) a remarcat că structura membrelor, calota craniului și maxilarul rămășițelor prezentau trăsături primitive, sugerând o linie evolutivă care se întocmește într-o epocă mai veche.

Cu toate acestea, puzzle-ul s-a adâncit atunci când cercetătorii au examinat mai îndeaproape trăsăturile feței copilului. În mod uimitor, în timp ce majoritatea feței avea o asemănare izbitoare cu oamenii moderni, lipsa unei bărbii și trăsăturile primitive ale altor părți ale craniului păreau să sugereze o narațiune mai complexă. Cercetătorii au postulat un scenariu fascinant: posibilitatea unei filiații hibride, una care să creeze o punte între ramura care duce la oamenii moderni și descendența care a condus la denisoveni.

Dacă această ipoteză este adevărată, ar redefini înțelegerea noastră asupra arborelui genealogic al homininilor. Până acum, am recunoscut două ramuri principale: descendența Homo erectus care a dat naștere în cele din urmă la Homo sapiens și descendența Denisova care a existat paralel în regiunea asiatică.

Descoperirea făcută de oamenii de știință ar putea fi o nouă specie de oameni

Această nouă descoperire ar sugera existența unei a treia verigi, nerecunoscută anterior, în acest lanț evolutiv complicat. Această piesă lipsă a puzzle-ului ar putea dezvălui noi perspective asupra interacțiunii dintre diferitele specii umane și modul în care acestea au contribuit la diversitatea moștenirii noastre ancestrale.

Implicațiile acestei descoperiri se extind dincolo de taxonomie și în domeniul istoriei. Până de curând, apariția Homo sapiens în Asia de Est a fost estimată la aproximativ 120.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, această nouă descoperire poate împinge înapoi cronologia trăsăturilor umane moderne din regiune, sugerând că trăsăturile pe care le asociem cu oamenii „moderni” au fost prezente mult mai devreme decât se credea anterior.

Teoria dominantă în lumina acestei descoperiri este că ultimul strămoș comun atât al Homo sapiens, cât și al oamenilor de Neanderthal a apărut în sud-vestul Asiei înainte de a se răspândi pe alte continente. Acest lucru s-ar alinia cu modelele observate în înregistrarea genetică și s-ar consolida și mai mult noțiunea de rețea complexă de migrații și interacțiuni între diferite specii umane.

Osatura faciala este diferita fata de cea in cazul craniilor descoperite pana acum de catre arheologi

Descoperirile acestui studiu revoluționar au fost publicate în Journal of Human Evolution, aprinzând discuții viguroase între experți și entuziaști deopotrivă. În timp ce descoperirea este într-adevăr tentantă, comunitatea științifică rămâne precaută, pledând pentru cercetări suplimentare, revizuire inter pares și coroborare înainte de a îmbrățișa cu toată inima această narațiune care schimbă paradigma.

În analele istoriei umane, fiecare capitol adaugă profunzime și nuanță înțelegerii noastre despre cine suntem și de unde venim. Descoperirea din Hualongdong, China, oferă o privire tentantă asupra unui nou capitol al poveștii noastre comune, unul care ne provoacă să regândim complexitățile călătoriei noastre evolutive și ne amintește că există încă mistere ascunse în pământ, care așteaptă să fie dezgropate și dezlegate de mâinile harnice ale științei, potrvit sciencealert.com.