O nouă lovitură pentru buzunarul românilor, se schimbă iar Codul Fiscal. Cum se face ”economie” în 2023

Nu au trecut nici câteva luni de la ultima lovitură pentru buzunarul românilor menită să acopere deficitul bugetar provocat de autorități și urmează un nou set de măsuri dureroase înainte de finele acestui an. Ca referință, se dorește economisirea a 8 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor a oferit la începutul acestei săptămâni noi detalii legate de implementarea unor noi măsuri fiscale, precum limitarea și plafonarea cheltuielilor în sectorul public. Miza, la fel ca în trecut, este bifarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Altfel, riscăm blocarea unor fonduri europene.

Citește și: 3 motive bune pentru care șeful tău nu-ți mărește salariul: e valabil pentru toți patronii din România

Cine are de suferit din noile modificări fiscale

Cel puțin în teorie, conform ministrului Finanțelor, măsurile fiscale pregătite de Guvern vizează doar sectorul public și ceea ce este legat de cheltuieli publice. În practică, în momentul în care nu se mai țin târguri de Crăciun, de exemplu, nu pierd doar artiștii și întreaga industrie din jurul concertelor sau spectacolelor de orice fel. Expozanții, micii producători care veneau în piață cu brânză, lapte, carne, ouă, cu toții vor avea de pierdut din această economie a cheltuielilor publice.

Horoscop zilnic 24 noiembrie 2024. Capricornii au parte de o surpriză, iar Vărsătorii primesc bani

Gabriel Cotabiță a învins moartea de două ori. Și-a revenit din comă după 3 săptămâni și a scăpat cu viață dintr-un accident teribil

„Noi, statul, în continuarea eforturilor pe care le-am făcut până acum, facem în continuare aceleaşi eforturi pentru ca ţinta noastră de deficit bugetar să fie conform cu angajamentele asumate în relaţia cu Comisia Europeană şi să nu riscăm suspendarea fondurilor. Ce ar însemna ca România, anul viitor, să aibă 5.000 de şantiere fără fonduri europene?

Nu cred că ar fi de bun augur, fiind un an care, totuşi, este un an sensibil din punct de vedere al alegerilor. Dar, dincolo de acest lucru, avem datoria morală să facem tot ce ţine de noi ca să nu riscăm blocarea fondurilor europene, adică să nu riscăm să nu mai putem face proiectele de infrastructură de apă, canalizare, de asfaltare de străzi, construcţia de autostrăzi, căi ferate. Toate acestea sunt proiecte de infrastructură vitale pentru modernizarea României”, a spus Marcel Boloş.

Citește și: Răsturnare de situație cu taxele și impozitele pe 2024: judecătorii au luat decizia finală, nu se mai poate face nimic

Ce înseamnă plafonarea cheltuielilor, în varianta oficială

„Aici, avem în vedere atât cheltuielile de funcţionare ale statului, cât şi, dacă vă referiţi la celebrele cheltuieli care ţin de festivaluri, concerte, evenimente, acestea vor fi chiar interzise, cu excepţia celor care privesc sfârşitul de an şi a celor care sunt dedicate zilelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Din analizele pe care le-am făcut, cheltuielile autorităţilor locale şi ale aparatului bugetar în ultima lună din an sau chiar începând cu luna noiembrie au ajuns la de trei, patru ori media lunară din cursul anului.

Este nefiresc să stăm cu acest pericol pe care îl avem legat de ţinta de deficit bugetar şi să ne trezim la sfârşitul anului că, din cauza acestor sau datorită acestor categorii de cheltuieli, România şi-a luat asupra-şi riscul acesta de blocare a fondurilor europene. Ar fi total nefiresc să compromitem şansa de dezvoltare şi de implementare a investiţiilor pentru generaţiile viitoare şi pentru ceea ce înseamnă modernizarea României pe termen lung”, a menţionat Boloş.

Cheltuielile la final de an explodează la bugetari

Ce se dorește este încadrarea cu cheltuielile publice în plafoanele stabilite în cursul anului. Nu se mai vrea triplarea cu majorarea de patru ani a cheltuielilor în lunile noiembrie și decembrie.

„Vă dau un exemplu: la cheltuielile de funcţionare ale statului, bunuri şi servicii cum le spunem noi, la o medie lunară de 1,1 miliarde lei, în lunile noiembrie-decembrie depăşesc 4,5 miliarde lei. Ori, în aceste condiţii, toate mecanismele pe care le-am gândit pentru cheltuielile statului atunci nu îşi mai au rost, dacă noi nu putem să stăvilim aceste cheltuieli în lunile noiembrie şi decembrie, încât să avem un parcurs normal, firesc. Nu cred că dă bine şi deja suntem obişnuiţi ca, în ultimele luni, în sectorul bugetar se discută ‘haide să cheltuim banii pentru că îi pierdem la sfârşit de an’. Nu, să cheltuim banii dacă avem nevoie şi să intrăm şi noi pentru poate prima dată în normalitate în ceea ce priveşte cheltuielile de sfârşit de an”, a spus ministrul Finanţelor.