Nu știu cum trăiesc românii cu asemenea scumpiri, nici în Danemarca sau Belgia nu vezi așa ceva: prețurile noastre, de mila UE
Dacă vreun danez sau belgian s-ar uita la cât de mult costă mâncarea la noi în țară, i-am stârni mila fără îndoială. La fel și unui francez sau spaniol.
Deși în Vestul Europei salariile sunt mult mai mari, rata de scumpire pe care o are o România cu greu o mai găsești în vreo altă țară europeană. De fapt, la capitolul inflației, doar Ungaria ne depășește, atât de agresive au ajuns să fie scumpirile la noi în țară.
Din niște salarii și pensii de mizerie, suportăm scumpiri record
Conform unui raport proaspăt publicat de Eurostat, România avea în septembrie cea mai mare rată anuală a inflației din UE după Ungaria.
Ungaria avea în septembrie o inflație usturătoare, de 12,2%. Țara noastră, imediat sub ea, înregistra 9,2%. Podiumul scumpirilor accelerate era completat de Slovacia, cu o rată a inflației de 9,0%.
În aceeași lună, inflația se situa la valoarea de 4,3% în zona euro și la 4,9% în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.
Să tot trăiești în țări precum Olanda
În timp ce la noi prețurile cresc în ritm accelerat, iar economiile oamenilor se devalorizează de la o lună la alta dacă nu sunt investite în instrumente financiare care să ofere un randament peste rata inflației, există state europene bogate, cu salarii și pensii mult mai generoase, dar în care prețurile nu au un asemenea ritm agresiv de creștere.
Conform analizei economiștilor de la Eurostat, cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Olanda (-0,3%), Danemarca (0,6%) și Belgia (0,7%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (12,2%), România (9,2%) și Slovacia (9,0%).
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp”, conform previziunilor BNR.