Nu cere pensie, mărire de salariu și nici concediu de odihnă. Angajatul ideal ChatGPT îi sperie pe europenii plini de „drepturi”. Ce sunt nevoite să facă guvernele

În ultimii ani, preocupările cu privire la impactul Inteligenței Artificiale (IA) asupra locurilor de muncă au crescut semnificativ în Europa. Mulți europeni se tem că sistemele de AI, cum ar fi ChatGPT și altele, ar putea lăsa mulți oameni fără locuri de muncă în viitor. Această creștere a preocupărilor a fost confirmată de un studiu realizat de Universitatea IE din Spania, care a dezvăluit că majoritatea salariaților din Uniunea Europeană doresc introducerea unor restricții guvernamentale privind IA pentru a atenua impactul acestei tehnologii asupra securității locurilor de muncă, având în vedere că inteligența artificială nu cere mărire de salariu sau concediu de odihnă.

Studiul, care a inclus peste 3.000 de europeni, a arătat că 68% dintre respondenți doresc ca guvernele lor să reglementeze AI pentru a proteja locurile de muncă de impactul tot mai mare al automatizării. Acest procentaj este cu 18% mai mare decât cel obținut într-un studiu similar realizat de IE University în 2022, când 58% dintre respondenți au fost de acord cu reglementarea IA.

„Cea mai frecventă teamă este potențiala pierdere a locurilor de muncă”, a declarat Ikhlaq Sidhu, decan al IE School of SciTech. Această îngrijorare este justificată, deoarece AI poate automatiza activități repetitive și poate înlocui unele locuri de muncă umane în domenii precum contabilitate, producție, transporturi și servicii financiare.

Cu toate acestea, Estonia se distinge de restul Europei, întrucât numai 35% din populația sa dorește ca guvernul să reglementeze inteligența artificială. Acest procentaj a scăzut cu 23% față de anul precedent. Acest lucru poate fi atribuit lansărilor recente de produse de AI generativă, cum ar fi ChatGPT, care au dus la o mai mare acceptare a tehnologiei de către public.

Inteligența Arficială, „angajatul” care nu cere mărire de salariu

Pentru a face față preocupărilor privind IA, Comisia Europeană a propus un regulament care să stabilească norme armonizate pentru utilizarea AI. Acesta abordează riscurile specifice legate de AI și le clasifică în patru niveluri: risc inacceptabil, risc ridicat, risc limitat și risc minim. De asemenea, Comisia Europeană a alocat un buget de 2,5 miliarde de euro pentru a promova utilizarea AI în economia și societatea europene.

Strategia europeană privind AI vizează transformarea UE într-un centru global de excelență în domeniul inteligenței artificiale și asigurarea că această tehnologie este centrată pe factorul uman și de încredere. Prin adoptarea de norme și acțiuni concrete, Europa își propune să-și asume un rol de lider în domeniul AI.

Cu toate acestea, este important să recunoaștem că AI poate avea și aspecte pozitive. Aceasta poate sprijini creșterea economică, inovația și îmbunătățirea calității vieții. De exemplu, în domeniul transporturilor, inteligența artificială poate fi folosită pentru a automatiza procese precum planificarea rutelor sau monitorizarea flotelor, ceea ce poate duce la o eficiență crescută și la reducerea costurilor.

Când revin ploile. Prognoza meteo pentru următoarea lună, în România. Zonele în care vremea rea a făcut prăpăd

Test IQ al dimineții pentru cei mai vigilenți ochi. Unde este petala ciudată printre marea de flori?