15 sept. 2023 | 16:57

Nu avea picioare, dar a reușit să facă istorie în aviație. Povestea curajosului pilot George Bănciulescu [VIDEO]

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
Nu avea picioare, dar a reușit să facă istorie în aviație. Povestea curajosului pilot George Bănciulescu [VIDEO]

George Bănciulescu s-a născut pe 28 decembrie 1898 în Iaşi, într-o familie cu rădăcini militare, tatăl său fiind ofițer de infanterie.

El a urmat cursurile Liceului Militar din Iaşi, apoi a continuat la Şcoala de Infanterie din Botoșani și ulterior la Şcoala de Aviație din Tecuci.

Aici, s-a remarcat rapid prin priceperea sa în pilotarea aeronavelor și curajul său de neclintit.

poveste-aviator-fara-picioare-erou-george-banciulescu-3

George Bănciulescu – imagine de arhivă

Cum a rămas George Bănciulescu fără picioare

La data de 12 septembrie 1926, în calitate de căpitan aviator, Bănciulescu a participat la un important raid aerian pentru Cupa Bibescu, care consta în parcurgerea traseului București-Paris-București cu o singură escală.

Cu toate dificultățile întâmpinate, a reușit să ajungă primul la Paris. Din păcate, la întoarcere, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, avionul său de tip Potez 25 a fost implicat într-un accident pe vârful Rymarov din Cehoslovacia.

Mecanicul său, Ion Stoica, a decedat pe loc, iar George Bănciulescu și-a pierdut ambele picioare, care au fost amputate la nivelul gleznelor.

Cu toate acestea, la numai un an după tragicul accident, în primăvara anului 1927, Bănciulescu și-a reluat activitatea ca aviator, devenind astfel primul pilot din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare.

Acest act de curaj și determinare l-a făcut celebru și a rămas în istorie ca un exemplu de voință și perseverență în fața adversităților.

„Pe aeroportul Le Bourget din Paris s-a adunat o imensă mulţime. Încă în ajun ziarele anunţaseră că asul zburătorilor români, Bănciulescu, va executa o temerară încercare: primul zbor fără escală Paris – Bucureşti. Până la Linz, zborul se desfăşurase pe un timp excepțional.

Dar curând o ceată deasă învălui avionul, intrând apoi într-o zonă de furtună și ploaie. Numai o aterizare forțată l-ar fi putut salva. Dar unde?

Zbura deasupra unor piscuri semețe de munte. Aparatul trosnea din toate încheieturile. Pilotul încercă să-l redreseze, dar mica navă aeriană continua să fie purtată ca o jucărie de rafalele de vânt.

În ziua aceea tragică, mulţimea adunată pe aeroportul bucureştean a aşteptat în zadar sosirea lui Bănciulescu. Pasărea argintie se prăbuşise în munţii Tatra. Un grup de turişti a găsit sfărâmăturile avionului şi în mijlocul lor pe pilotul român cu picioarele zdrobite.

Convalescent in spitalul de la Rymanov din Cehoslovacia, aviatorul cu aripile frânte trecea printr-o criză înfricoșătoare. Ori de câte ori auzea zumzetul unui avion, simțea cântecul elicei ca o chemare irezistibilă.

După câteva luni, Bănciulescu a fost transportat la un sanatoriu din Germania, unde i s-a confecţionat o pereche de proteze cu ajutorul cărora a început un antrenament îndârjit.

La capătul unor eforturi supraomeneşti, a reuşit să facă mici plimbări pe jos, învăţase apoi să meargă cu bicicleta şi conducea maşina.

Nu renunţase o clipă la visul de a zbura din nou, de a fi primul pilot din istoria aviaţiei care va zbura cu proteze la ambele picioare. Şi marea încercare a reuşit.

La 26 octombrie 1928, publicul bucureştean îşi aplauda frenetic eroul la un miting aviatic. Trecuseră abia doi ani de la catastrofa din Tatra şi Bănciulescu era din nou în carlinga unui avion. Biruind destinul, şi-a făcut aripi din materialul cel mai de preţ: pasiunea, voinţa”, se scria, în acea perioadă, în ziare.

George Bănciulescu - imagine de arhivă

George Bănciulescu – imagine de arhivă

Și-a dedicat întreaga viață aviației

George Bănciulescu, ales în unanimitate în funcția de secretar general al Aeroclubului Român, a jucat un rol esențial în dezvoltarea aviației civile din România. Sub conducerea sa, s-au organizat numeroase raiduri continentale și intercontinentale, iar școlile de pilotaj ale aviației civile au luat ființă, deopotrivă, datorită eforturilor sale.

În anul 1931, Bănciulescu a fost fondatorul Raidului Prieteniei Popoarelor Europei, un eveniment care a promovat prietenia și colaborarea între țări prin intermediul aviației.

În anul 1935, George Bănciulescu a fost solicitat să ofere sprijin pentru găsirea unui nou traseu aerian către Madagascar, prin intermediul Federației Aeronautice Internaționale, cu sprijinul aviației franceze.

La 8 martie, pilotul român a decolat de pe aerodromul Meaulte din Paris la bordul unui avion bimotor Potez-56, avându-l ca pasager pe Valentin Bibescu, președintele Federației. Această călătorie a avut ca scop identificarea unei rute aeriene sigure către Madagascar.

Avionul a urmat un traseu care includea opriri la Casablanca, traversarea laculuirilor Langou, Bangui, Nil Guba, Kartum, Adis Abeba și Cairo.

Cu toate acestea, în timpul călătoriei, George Bănciulescu s-a îmbolnăvit de gripă africană și a murit pe 12 aprilie 1935, la vârsta de doar 37 de ani.