Noi să strângem cureaua, ca să primească bugetarii salarii mai mari: răsturnare de situație cu banii publici

Deși ne confruntăm cu un deficit bugetar îngrijorător, iar datoria publică e la un nivel fără precedent, România ignoră inclusiv faptul că avem una dintre cele mai scumpe administrații publice din Uniunea Europeană. În acest context sensibil, în care riscăm să ne confruntăm cu măsuri de recesiune, guvernanții dau undă verde posibilității de a crește salariile bugetarilor.

Probabil că ultima măsură la care ne-am fi așteptat acum din partea celor de la Palatul Victoria era să decidă o posibilă nouă creștere de cheltuieli din bugetul public.

Este vorba despre o Ordonanță de Urgență care a fost adusă în discuție și pusă în atenția publică de Opoziție, prin vocea președintelui USR, Cătălin Drulă. Acesta din urmă spune că OUG respectivă nu face decât să ne demonstreze că, de fapt, declarațiile politicienilor privind intenția lor de a scădea cheltuielile nu sunt altceva decât vorbe în vânt. De fapt, acestea din urmă ar avea toate șansele să crească.

În timp ce sectorul privat și contribuabilii care muncesc din greu să-și achite taxele și impozitele sunt amenințați de o fiscalitate mai dură, existând riscul să fie nevoiți să dea și mai mulți bani la stat, OUG ar prevede încălcarea legii responsabilității fiscal-bugetare privind salariile la stat.

Anca Dinicu, ședință foto de senzație înainte de a naște. Actrița s-a dezbrăcat de haine și inhibiții, spre deliciul domnilor

Ce nu e bine să faci de Sfinții Mihail și Gavril. Obiceiurile și tradițiile pe care creștinii le respectă pe 8 noiembrie

Vezi și: Ce sporuri au bugetarii. Pe lângă salariu, încasează spor de suprasolicitare neuropsihică și condiții vătămătoare

Vezi și: Cât câștigă bugetarii, de fapt: angajații de la privat rămân „mască”

Decizii de necrezut, în plină criză a banilor publici

„Continuă creșterile de cheltuieli la stat. Marcel Ciolacu a dat ordonanță ca în 2023 să nu se mai respecte legea responsabilității fiscal-bugetare privind salariile la stat.

În 2010, în precedenta criză financiară, sub presiunea FMI, România a adoptat o lege-cheie a banului public: Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010.

Această lege conține reguli și obligații privind cheltuirea banului public care ar fi trebuit să ne asigure că România nu va mai ajunge vreodată cu bugetul țării în groapă, sau „incapacitate de plată”, cum spunea ieri Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Printre altele, sunt prevederi stricte privind încadrarea în limitele de cheltuieli de personal (salarii) – articolul 18.

Pentru 2023, prin Ordonanța 32 dată pe 24 august, Ciolacu a dat liber să nu fie respectate aceste prevederi.

Reducerea de cheltuieli este doar pe vorbe. Pe fapte acestea cresc, la fel cum vrea Marcel Ciolacu să crească și taxele”, a scris Cătălin Drulă, pe Facebook.

Ceea ce ar trebui să rețină orice cetățean e că acest act normativ practic ”liberalizează” creșterile de salarii în instituțiile de stat.

Între timp, oficialii noștri anunță că sunt în căutare de soluții care să reducă puternic deficitâul bugetar. Comisia Europeană ne cere măsuri ferme menite să reechilibreze balanța dintre venituri și cheltuieli. În cazul în care nu vom reuși să ne încadrăm în ținta de deficit, riscăm să nu mai avem acces la fonduri europene și, după unii experți, să fim chiar amendați de UE.

„Este şi acea amendă de 0,5% din PIB. Ne permitem aşa ceva? E clar că trebuie luate decizii pe care coaliţia le va lua. Dacă erau foarte simple şi erau decizii care să fie la îndemână, fără să fie foarte bine analizate, erau deja luate de vreo două-trei săptămâni. Dar sunt în acest moment foarte bine analizate şi cred că nu greşesc când spun că în perioada următoare vor fi prezentate, când ajungem noi la o concluzie, şi Comisiei Europene, pentru că e normal să le prezentăm, astfel încât să arătăm că suntem serioşi şi că vrem să ne înscriem în ceea ce înseamnă ţinta de deficit”, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Amintim că România și-a asumat prin legea bugetului o țintă de deficit de 4,4% din PIB.