Natura „își dă duhul”. Oamenii sunt prea egoiști ca să înțeleagă acest lucru

De-a lungul timpului, mulți au fost cei care s-au întrebat cât mai are natura noastră de trăit, de fapt.

Vezi și: Modelele geometrice din natură au fost confirmate. Ce rol au avut semințele de chia

Ce susțin oamenii de știință.

La nivel global, am intrat în Antropocen, oamenii fiind forța dominantă care conduce schimbarea în toate ecosistemele.

Prin influența noastră copleșitoare asupra atmosferei, hidrosferei și biosferei, niciun ecosistem nu este la adăpost de influența noastră.

Secretul moldovencelor pentru cea mai bună salată de varză murată. Ingredientul special cu care o condimentează

Accident grav în Suceava: Șapte persoane implicate. O mașină s-a răsturnat

Fie că este vorba de redistribuirea colonială a speciilor, pierderea habitatului, diversele forțe ale schimbărilor climatice, supraextracția sau poluarea cu materiale plastice, substanțe chimice, azot și fosfor reactiv, nu există un ecosistem nealterat.

Pe măsură ce unele dintre aceste forțe ale schimbării se combină, ecosistemele sunt împinse dincolo de punctele de vârf ale colapsului într-un ritm mai rapid, scrie Science Alert.

Vezi și: Alertă pentru iubitorii de plimbări în natură. Pericolul cu care se pot confrunta, într-o zonă a țării

Omul, principalul vinovat pentru alterarea naturii

În timp ce dimensiunea în creștere a ariilor protejate, până la 17% din pământ și, respectiv, 10% din oceane, până în 2020, este încurajatoare, eficiența gestionării acestora în conservarea biodiversității este încă sub semnul întrebării.

Pentru eseista Sylvia Wynter, invenția și suprareprezentarea Omului (o categorie care a apărut din gândirea rațională europeană) ca distinctă de natură, este conceptul de bază care a permis istoria colonialismului și rasismului.

Unii academicieni, devenind conștienți de efectele profunde ale schimbărilor climatice, au declarat că zidul dintre istoria umană și istoria naturală a fost acum rupt.

După cum a propus istoricul Dipesh Chakrabarty în faimoasa sa lucrare, „Clima istoriei: patru teze”, această prăbușire a cronologiilor înseamnă că motive-cheie din istoria umană contemporană, cum ar fi lupta pentru libertate, sunt acum indisolubil legate de soarta biosferei.

Ecologiștii recunosc că „alterarea” lumii naturale este lipsită de sens, iar studiul proceselor naturale trebuie să le includă pe cele modificate de omenire.

Într-adevăr, ideea despre noi înșine ca fiind distincți de toți non-oamenii este considerată de unii ca fiind motorul fundamental al crizei noastre planetare actuale.

Astfel de paradigme revizuite sunt mai apropiate de punctele de vedere indigene ale comunității, în care gestionarea terenurilor este realizată în parteneriat cu „rudele” noastre din toate ecosistemele.

Vezi și: Cum te vindecă natura, dacă îi dai o șansă: ce au descoperit oamenii de știință