17 dec. 2023 | 11:37

Misterul gemenilor identici. Când unul se îmbolnăvește de demență și moare, celălalt s-ar stinge din viață la scurt timp. Explicația specialiștilor

ACTUALITATE
Misterul gemenilor identici. Când unul se îmbolnăvește de demență și moare, celălalt s-ar stinge din viață la scurt timp. Explicația specialiștilor
Getty Images - Gemenele identice Ava Marie și Leah Rose Clements

Când o persoană dragă este diagnosticată cu demență, familiile se confruntă adesea cu o multitudine de emoții și incertitudini. O întrebare presantă care se profilează este: „Cât timp avem?” Răspunsul la această întrebare este complex, deoarece speranța de viață după un diagnostic de demență variază foarte mult, de obicei variind de la 3 la 7 ani, în funcție de factori precum vârsta și tipul specific de demență. Află care este misterul gemenilor identici și cum se întâmplă să moară amândoi.

Un studiu recent, realizat în Suedia și care a implicat sute de gemeni, a scos la iveală o corelație deosebită între demență și durata de viață scurtă, chiar și la gemeni identici aparent neafectați. Studiul, condus de Jung Yun Jang, cercetător medical la Universitatea din California Irvine, aruncă lumină asupra interacțiunii complicate dintre genetică, factorii de mediu și impactul demenței asupra speranței de viață.

Cercetarea, care a extras date din registrul extins de gemeni suedez, care cuprinde peste 45.000 de gemeni, a explorat durata de viață a gemenilor în care unul a fost diagnosticat cu demență, iar celălalt nu. În mod uimitor, a dezvăluit că gemenii identici au avut speranțe de viață similare după ce unul dintre frați a primit un diagnostic de demență. Această conexiune neașteptată ridică întrebări profunde cu privire la rolul geneticii în determinarea nu numai a debutului demenței, ci și a duratei de viață ulterioare a unui individ.

Presupunerea predominantă a fost că speranța de viață redusă asociată cu demența s-a datorat în primul rând bolii în sine care ducea la complicații suplimentare de sănătate. Cu toate acestea, explică Jang, „Ceea ce vedem în schimb este că riscul crescut de mortalitate nu se datorează doar demenței în sine, ci și unui întreg pachet de alte influențe pe care persoana le aduce bolii sale”. Această schimbare de paradigmă provoacă înțelepciunea convențională și subliniază necesitatea unei înțelegeri mai nuanțate a factorilor care influențează mortalitatea la pacienții cu demență.

Vezi și: Gemeni identici crescuți în zone diferite ale globului au IQ total diferit. Descoperirea ce ridică multe semne de întrebare

Misterul afecțiunilor gemenilor identici dezvăluit de către oamenii de știință

Studiile pe gemeni, cum ar fi acesta, oferă o perspectivă unică asupra intersecției factorilor genetici și stilului de viață în determinarea rezultatelor sănătății. Gemenii identici, născuți cu secvențe genetice aproape identice, oferă cercetătorilor un experiment natural valoros pentru a diseca contribuțiile relative ale geneticii și ale influențelor mediului. Studiul a comparat durata de viață a gemenilor identici și fraterni, dezvăluind că diferența de speranță de viață a fost mai pronunțată între gemenii fraterni. Acest lucru sugerează că factorii genetici împărtășiți la gemenii identici joacă un rol în durata de viață similară, mai scurtă a acestora, deși factorii individuali de mediu contribuie și ei.

Într-o analiză ulterioară, cercetătorii au explorat impactul unui geamăn cu demență asupra duratei de viață a geamănului neafectat. În mod surprinzător, chiar și gemenii neafectați din punct de vedere cognitiv s-au confruntat cu un risc ușor crescut de a avea o durată de viață mai scurtă în comparație cu indivizii din perechi în care niciunul dintre gemeni nu a avut demență. Această constatare indică faptul că riscul unei durate de viață reduse asociat cu demența nu este atribuit exclusiv bolii în sine, ci este, într-o oarecare măsură, familial.

Studiul, deși este substanțial în domeniul său de aplicare, recunoaște nevoia de replicare în diverse populații pentru a-și consolida concluziile. În plus, s-a concentrat în primul rând pe boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență, lăsând loc pentru investigații suplimentare asupra tiparelor de viață pentru alte tipuri de demență, arată Science Alert.