Ministrul austriac de Externe, despre aderarea României la Schengen. „Trebuie să înțelegem”
Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat că țara sa își menține dreptul de veto referitor la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când va fi constatată o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil. Oficialul a precizat că Viena nu poate lăsa acest „sistem disfuncțional” să se deruleze.
Șeful diplomației austriece, despre intrarea României în Schengen
Șeful diplomației austriece a făcut această declarație în contextul în care numărul cererilor de azil în Austria aproape s-a triplat anul trecut, când a ajuns la aproximativ 110.000. Aceasta este cea mai mare rată pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, motiv pentru care Viena a blocat în decembrie aderarea României și Bulgariei la Schengen.
„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută. Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze.
Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze.”, a declarat Alexander Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
Oficialul a adăugat că guvernul austriac trebuie să vadă mai multe progrese înainte de a fi de acord cu extinderea spațiului Schengen, în ciuda faptului că a fost încurajat de planul Uniunii Europene pentru înăsprirea controalelor la frontieră și accelerarea procedurilor de azil.
Principalul motiv din spatele numărului mare de solicitări de azil în Austria
Principalul motiv pentru care Austria înregistrează un număr mare de solicitări de azil este acela că alte state din Uniunea Europeană aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea cererilor.
Regula de la Dublin este ca țara în care un refugiat intră în Uniunea Europeană și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective. În 2022, UE a primit aproximativ un milion de refugiați, cu excepția ucrainenilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%.
În cazul în care Franța și Germania ar fi înregistrat la fel de mulți ca Austria pe cap de locuitor, ambele țări ar fi avut singure un milion, conform ministrului austriac de Externe.
Alexander Schallenberg a mai declarat că obiectivul final al guvernului său este de a reveni la sistemul de dinainte de anul 2015, în care se călătorește cu adevărat fără frontiere.
„Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menținem controalele la frontieră. Nimeni nu beneficiază și nu le facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opțiune.”, a mai spus ministrul austriac de Externe.