Harta șpăgii din spitalele românești. Unde cer cei mai mulți medici mită și pe ce loc se situează România în clasamentul UE

Șpaga în domeniul medical rămâne o boală greu de vindecat în România. Potrivit ultimelor studii procentul celor care dau mită a mai scăzut în ultimii zece ani, însă chiar și așa anul trecut țara noastră era fruntașă la nivel european la acest capitol. Frica de a nu avea acces la un tratament corespunzător sau că nu au acces la servicii medicale de înaltă calitate, se numără printre motivele pentru care pacienții nu renunță la celebrul plic. Pe de altă parte sunt medici care le cer oamenilor diferite sume de bani pentru anumite servicii. 

La nivel naţional, media pacienţilor care au recunoscut că au dat bani medicilor este de 1,67%. În top se află județul Teleorman cu un procent de 8.11%.

Teleorman ocupă primul loc la cerut șpagă

Topul este completat de județele Giurgiu (7,55%), Olt (5,08%), Argeș (4,95%), Brăila (4,5%). Clasamentul este continuat de județele Argeș (4.92%), Brăila (4.5%), Satu Mare (3.36%) și Botoșani (3.25%).

La polul opus se află județele Covasna (0,47%), Alba (0,59%), Brașov (0,66%), Cluj (0,71%), Sibiu (0,76%).

Cât costă să închiriezi două nopți un apartament în Sibiu, la mijlocul lui decembrie 2024

Ce este naturopatia, meseria pe care o practică soția lui Călin Georgescu. Cristela face bani frumoși din asta

Graficul a fost realizat cu ajutorul datelor transmise de pacienţi prin intermediul mecanismului de feedback implementat de Ministerul Sănătăţii și prelucrate statistic de platforma Graphs.ro.

Procentele sunt afișate cu roșu/ verde reprezentând valori sub și peste media națională – de 1.61%, din luna martie 2023.

Cum e situația în București?

În București un procent de 1,62 de pacienți s-au plâns că au dat bani cadrelor medicale. Totodată, 68, 51% dintre cei care au răspuns au spus că au fost mulțumiți de activitatea medicului, de un procent similar se bucură și asistentele.

Cum e situația în spitalele din București

Totodată, 91,9% dintre cei care au răspuns au spus că au fost mulțumiți cu explicațiile primite în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul.

„Am observat este că, în general, judeţele din sudul ţării, Teleorman, Giurgiu, tind să aibă o rată mai mare a atenţiilor care sunt cerute pacienţilor decât centrul ţării unde mai bine se situează Cluj, Mureş şi Timiş. O surpriză bună din Moldova vine Iaşi, care este într-un top în sens pozitiv. Bucureşti se apropie de media ţării, când vine vorba de atenţiile cerute de către doctori pacienţilor”, a spus Dragoş Vana, programator de software în domeniul sănătăţii şi fondator al platformei Graphs.ro pentru ObservatorTV.

Angajații Spitalului Județean Suceava, instruiți să nu ia mită

În februarie 2023 mai mulți medici de la Spitalului Județean Suceava au participat la un curs care să-i învețe cum să nu ia mită de la pacienți. Cursul a avut loc, după cazul de răsunet al doctoriței care lua mită de la pacienții bolnavi de cancer.

La acest curs a participat și șeful Direcției Generale Anticorupție Suceava, dar și polițistul care a fost prezent la perchezițiile efectuale medicului oncolog reținut.

La mijlocul lunii ianuarie șefa secţiei de oncologie din SJU Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost arestată pentru 30 de zile, pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit anchetatorilor medicul a luat mită de la 64 de persoane în perioada aprilie 2022 – 19 ianuarie 2023.

Ce spune ministrul Rafila despre șpaga din spitale

La începutul anului Alexandru Rafila spunea că Rafila că are „toleranţă zero” faţă de cazurile în care medici primesc mită sau alte foloase necuvenite de la pacienţi.

„Faptul că, în anul 2019, s-a mărit consistent venitul personalului medical, în special al medicilor, ar trebui să constituie element stimulativ ca să evităm astfel de situaţii. Avem toleranţă zero pentru luare de mită, pentru că despre asta discutăm. Condiţionarea actului medical, mai ales pentru pacineţii cu boli deosebit de serioase, cum sunt pacienții oncologici, mie mi se pare greu de înţeles ca şi mecanism de gândire şi mecanism comportamental. Nu putem să acceptăm acest lucru”, a declarat atunci  Alexandru Rafila la Digi24.

Fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Sorina Pintea a fost ministru al Sănătății în Guvernul Dăncilă. Ea a fost numită în funcție în februarie 2018 și a fost demisă după moțiunea de cenzură odată cu căderea guvernului Viorica Dăncilă. Ea s-a întors ulterior la Spitalul din Baia Mare, unde ocupa funcția de manager.

În 2020 Sorina Pintea a fost acuzată de procurorii DNA de luare de mită. Ea ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu ca manager şi ordonator de credite.

„În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, mai arată procurorii DNA.

Autorul „manualului de șpagă”, condamnat

În 2020 Adrian Gabriel Ilie, medic la Spitalul Militar “Carol Davila” din Bucureşti, cu gradul de locotenent colonel, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru că lua mită de la pacienţi pentru intervenţii chirurgicale de înfrumuseţare a nasului. 

Cazul a fost descoperit în anul 2016 când anchetatorii au găsit în calculatorul său un fișier denumit „Manualul de șpagă”, unde erau trecute cazuri documentate de jurnalişti referitoare la modalitatea, tarifele şi circuitul mitei în sistemul public de sănătate din România.

„Comparând tarifele practicate de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ‘Dr. Carol Davila’ cu tarifele menţionate în fişierul ‘Tarife Chirurgie ORL Dr Adrian Ilie.xlsx’ se constată că cele din urmă sunt mult mai mari. De asemenea, se observă că tarifele practicate de Spitalul Militar sunt menţionate în lei, în timp ce tarifele menţionate în fişierul identificat la percheziţia informatică sunt exprimate doar în euro”, se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorii au mai găsit în urma perchezițiilor informatice și un fișier denumit „Tarife Chirurgie ORL Dr Adrian Ilie.xlsx”, în care erau detaliate tipul intervenţiei chirurgicale, felul anesteziei şi tariful fiecărei intervenții chirurgicale.

În ultimele luni în România au apărut numeroase dosare în care sunt implicați nume mari de medici care cereau mită pentru realizarea intervențiilor chirurgicale. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri este cel al „simulatoarelor cardiace”, în care apare numele medicului Tesloianu de la Iași.

Dan Tesloianu este acuzat că refolosea stimulatoare cardiace extrase din cadavre. Anchetatorii spun că medicul primea și bani din partea pacienților, suma ajungea și la 3.000 de euro. Cazul a ajuns și în presa străină.

Corupția în  sistemul de sănătate este destul de frecventă în Europa

Sistemul european de sănătate se află într-o stare bolnăvicioasă. În Marea Britanie, peste 6,5 milioane de persoane se află pe listele de așteptare pentru tratament, în creștere cu peste 50% din 2019. În Spania, pacienții așteaptă în medie 123 de zile pentru o operație, cel mai mult din ultimii 18 ani. Pandemia poartă cea mai mare parte a vinei. 

Întreruperile tratamentelor esențiale au creat întârzieri și au tensionat serviciile. Dar chiar și înainte de covid 19, asistența medicală din Europa avea probleme, listele de așteptare au început să crească în mare parte a continentului, potrivit The Economist.

Un studiu publicat pe 6 septembrie 2022 de cercetătorii de la Imperial College din Londra a arătat că pacienților li se cerea să ofere mici atenții medicilor pentru a fi tratați. Studiul, realizat de Giulia Dallera și colegii săi, a folosit sondaje realizate în 2013, 2017 și 2019 de Eurobarometru, organizația de sondare a opiniei publice din UE. 

În fiecare sondaj, peste 27. 000 de persoane din 28 de țări ale UE (înainte de ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar) au fost întrebate dacă, în ultimul an, li s-a cerut să facă plăți neoficiale sau să ofere cadouri valoroase asistentelor, medicilor sau spitalelor pentru a asigura un tratament. 

În cel mai recent sondaj, aproape 4% dintre europenii care au utilizat astfel de servicii au declarat că li s-a cerut să facă o plată neoficială. Acest lucru a reprezentat o creștere de aproximativ 14 % din 2013, în ciuda percepției publice potrivit căreia corupția în domeniul sănătății este din ce în ce mai puțin frecventă.

Ce țară este campioană la mită

Europa de Est a înregistrat cea mai mare prevalență a mitei: 5,5% din populație a fost solicitată să facă o plată informală în 2019, dar situația se îmbunătățește. Solicitările de astfel de plăți au scăzut cu aproximativ 8% din 2013, cele mai mari scăderi provenind din Lituania, România și Slovacia. Tendința mai îngrijorătoare este mai la vest. 

Sondajele arată că în Europa de Vest se înregistrează cea mai mare creștere a mitei, fiecare țară, cu excepția Germaniei, raportând o creștere între 2013 și 2019. 

Respondenții din vest au fost cu 1,5 puncte procentuale mai predispuși să li se fi cerut o plată neoficială de către profesioniștii din domeniul medical decât cei din sudul Europei, unde cifra se ridică la 2,5%. Austria a avut cea mai mare rată de mită dintre toate țările europene în 2019; mai mult de o persoană din nouă a fost supusă la presiuni din partea profesioniștilor din domeniul sănătății. 

Belgia, Germania și Luxemburg au avut toate rate de peste 5%.

De ce dăm mită?

Grecia, Lituania, România și Polonia sunt țările care consideră că sectorul sănătății este cel mai corupt în comparație cu alte sectoare. 18% dintre români au dat șpagă la doctor, potrivit raportului realizat de Comisia Europenă, realizat în 2022.

Cauza este încă neclară. Mita este adesea un simptom al unei guvernanțe deficitare în sistemele de sănătate, în care medicii nu beneficiază de o supraveghere și un control adecvat.