Marele mister din spatele morții lui Beethoven. Cercetătorii au făcut o descoperire surprinzătoare

În 1802, la vârsta de doar 32 de ani, Ludwig van Beethoven le-a scris fraților săi, solicitându-le să i se efectueze o autopsie post-mortem pentru a afla cauza bolii sale (hipoacuzia). Când geniul muzical german a murit la vârsta de 56 de ani, în 1827, era complet surd și suferea de ciroză hepatică, printre alte boli cronice. Acestea au fost constatările autopsiei solicitate și știința limitată din acea vreme.

Ce l-a ucis pe Beethoven

De atunci, oamenii de știință s-au confruntat cu multe semne de întrebare legate de afecțiunile lui Beethoven. Dar acum, două secole mai târziu, o echipă de cercetători a îndeplinit parțial ultima dorință a marelui compozitor, analizând ADN-ul adunat din șuvițele sale de păr. Astfel, concluziile lor indică unele descoperiri noi, inclusiv hepatita B și o relație extraconjugală de-a lungul descendenței paterne a lui Beethoven.

O surpriză pentru cercetători

Noul studiu a ajuns la mai multe concluzii privind istoricul medical al compozitorului Ludwig van Beethoven. Analiza genomică a fost posibilă datorită mostrelor de ADN din opt şuviţe de păr prezentate ca aparţinând legendarului compozitor, din colecţii publice sau private. Oamenii de știință au stabilit că cinci dintre acestea provin de la un singur individ de sex masculin, fiind datate la începutul secolului al XIX-lea, istoria a două dintre ele fiind neîntreruptă timp de două secole.

În 1826, o șuviță i-a oferit-o Beethoven unui amic muzician, iar cea de-a doua provine de la un prieten de familie care s-a ocupat de înmormântarea compozitorului.

Nutriționiștii nu cumpără niciodată alimentele astea din supermarket. Ce explicație au dat experții

A încercat să deschidă ușa avionului în care se afla, dar a fost oprit la timp de către echipaj și ceilalți pasageri. Ce a pățit bărbatul, după aceea

Citește și Descoperirea neașteptată care a pornit de la un banal strănut al unui turist pe muntele Everest

Toate cele cinci şuviţe, care acoperă ultimii şapte ani din viaţa artistului german, sunt aproape sigur autentice, susțin cercetătorii. Secvenţierea ADN-ului a fost făcută în Germania, în laboratorul de antropologie de la Institutul Max-Plank din Leipzig, unde sunt studiaţi oamenii preistorici.

Spre deosebire de analiza oaselor, „în păr, ADN-ul este foarte degradat”, a afirmat Johannes Krause, şeful departamentului de genetică al institutului şi coautor al studiului, citat de Euronews. „A fost dificil să recoltăm suficient ADN pentru a asambla genomul”, a mai spus el.

Ce au aflat oamenii de știință despre compozitorul german

Pentru analiză au fost folosiţi câţiva metri de păr şi, în final, trei sferturi din genom (totalitatea genelor unei fiinţe vii) au putut fi cartografiate. Așa au putut descoperi, printre altele, că Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice şi că era infectat cu virusul hepatitei B, o afecțiune inflamatorie care afectează ficatul, în lunile anterioare morţii sale.

Aceşti factori, plus consumul regulat de alcool, prezintă „explicaţii plauzibile” pentru moartea lui Beethoven din 1827, au precizat autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology.

„Aşadar, credem că boala lui provine dintr-o interacţiune” între aceşti trei factori, a punctat Markus Nothen, tot coautor al studiului.