Majorarea pensiilor din 2024, o lovitură dureroasă pentru economia românească. De ce s-ar putea să nu aibă loc, avertismentul experților

Cei mai mulți dintre pensionarii români au o nevoie disperată de majorare a pensiei. În fața scumpirilor, a inflației și, mai ales, a cheltuielilor suplimentare cu energia din sezonul rece, cu o pensie medie de 2.000 de lei este imposibil să te descurci. Să nu mai vorbim de faptul că peste 1,2 milioane de români sunt nevoiți să supraviețuiască din aproximativ 1.150 de lei.

Coaliția PSD – PNL, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au exploatat această nevoie cruntă pentru voturi la alegerile din 2024. Nu de alta, dar anul viitor este unul electoral foarte important, cu alegeri parlamentare, prezidențiale, locale și europarlamentare, iar pensionarii sunt primii care se duc la vot.

Din păcate, promisiunea unei majorări de 13,8% în ianuarie și a unei a doua majorări de aproximativ 40% în septembrie nu este sustenabilă, realistă sau probabilă, având în vedere deficitul economic actual și faptul că nu a fost definită în noua lege a pensiilor o sursă de finanțare pentru creșterile promise anul viitor. Problemele deloc puține cu acest plan au fost identificate de atât la nivel național, de către parlamentarii USR, cât și internațional, de agențiile de rating care au început să sancționeze România.

Citește și: Nu dispare nicio pensie specială din România. Curtea Constituțională a ”dat lovitura” milioanelor de români cotizanți 

Localitatea din România favorită a lui Nicolae Ceaușescu. Atrage, în fiecare an, mii de turiști din toate colțurile Europei

Cele mai răzbunătoare zodii ale lunii noiembrie 2024. Preferă să-și facă dreptate cu propriile mâini

Majorarea pensiilor în 2024 s-ar putea să nu mai aibă loc

România are un deficit bugetar fabulos, iar autoritățile fac o treabă foarte proastă în a-l diminua. Doar în ultima lună, au anunțat majorări salariale la numeroși bugetari de 20 – 25%, iar alți bugetari sunt acum în grevă din același motiv. Își doresc creșteri ale veniturilor și, cel mai probabil, le vor obține.

În acest context, agenția internațională de analiză financiară și investiții Standard & Poor (S&P) atrage atenția asupra realității românești într-un studiu publicat săptămâna aceasta. Conform Reuters, S&P a explicat că autoritățile nu au prezentat până la această oră măsuri credibile pentru atenuarea impactului bugetar rezultat după mărirea pensiilor. Aparent, mai multe agenți de rating au căzut de acord asupra ineficienței coaliției PNL – PSD de a ne scoate din groapa financiară în care ne aflăm. Mai mult decât atât, ne îngroapă și mai mult.

Citește și: Câți pensionari speciali există în România, au o pensie medie de 22.000 de lei pe lună. Numărul lor crește constant

Deficitul bugetar al României, din grav în mai grav

Conform datelor analizate de Standard & Poor, majorarea pensiilor va crește inevitabil deficitul bugetar al țării, datoria externă pentru a compensa deficitul, inflația și nu numai. Dacă ne rezumăm doar la deficit, S&P estimează o majorare a acestuia de 1% pentru următorii trei ani.

„În acest punct, în opinia noastră, nici una dintre aceste măsuri nu este destul de concretă ori suficientă pentru a contrabalansa pe de-a-ntregul potențiala mărire a pensiilor”, a afirmat într-un e-mail remis Reuters de către directorul pentru comunicarea rating-urilor la S&P.

Una peste alta, economia românească era deja într-o stare vulnerabilă, fiind monitorizat atent de mai multe organisme europene. Acum, lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească. În 2024, Comisia Europeană prevede pentru România un deficit bugetar de 5,3% din PIB. Prognoza nu include însă și costul măririi pensiilor. Este unul dintre cele mai mari deficite din UE, aproape dublul pragului de 3% care ar fi scăpat România de supraveghere fiscală al blocului comunitar.

Un avertisment similar cu cel de la Standard & Poor a venit în ultima săptămână și de la Fitch Ratings. „Noua lege a pensiilor a României ar putea avea ca rezultat o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane și ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu, dacă este implementată conform planificării și fără măsuri compensatorii”, au atras atenția economiștii Fitch.