Lovitură pentru sistemul bancar: imperiul banilor se clatină, ce trebuie să știi dacă ai bani în depozite

După valul de falimente de răsunet care au zguduit sistemul bancar american, probleme încep să se contureze și la noi în Europa, iar ele vin dintr-o țară recunoscută pentru forța de care se bucură instituțiile bancare – Elveția.

Concret, se pare că Banca Națională a Elveției a raportat pierderi de peste 15 miliarde de dolari, pe cel de-al doilea trimestru al anului curent.

Potrivit economiștilor internaționali care au comentat situația, aceste cifre se datorează majorărilor de dobânzi adoptate de alte bănci centrale au redus valoarea portofoliilor sale de obligaţiuni.

BNS a pierdut 8,08 miliarde de franci pe pozițiile sale în valută străină de 742 de miliarde de franci, deoarece prețurile obligațiunilor au scăzut, pe măsură ce investitorii se temeau de posibile noi creșteri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și altele.

Regulile bizare pe care trebuie să le respecte familia regală la masa de Crăciun: de la ingrediente interzise la ritualuri ciudate

La ce să fii întotdeauna atent când cumperi produse de post din supermarket. Informațiile de pe eticheta pe care trebuie să le verifici neapărat

Începe marele cutremur și în sistemul bancar de la noi

Banca centrală elvețiană a pierdut, de asemenea, 3,14 miliarde de franci din deținerile sale de aur de-a lungul celui de-al doilea trimestru din 2023, deoarece prețul scăzut al aurului a redus valoarea celor 1.040 de tone de metal prețios pe care le deține.

Pe de altă parte, economiștii mai vorbesc și despre efortul băncii de a sprijini Credit Suisse și de a facilita achiziția acestuia de către UBS. De precizat că banca centrală a Elveției a împrumutat o sumă semnificativă de 168 de miliarde de franci într-un acord susținut de stat în luna martie a acestui an.

Veniturile din dobânzi din împrumuturile de urgență au contribuit la atenuarea unora dintre pierderile suferite de banca centrală ca urmare a înăspririi recente a politicii monetare. Similar altor bănci centrale, BNS a crescut ratele dobânzilor pentru a încerca să combată inflația agresivă, la fel cum s-a întâmplat, de exemplu, și în România, BNR-ul nostru urcând puternic dobânda cheie, în încercarea de a tempera scumpirile.

Doar că majorarea dobânzilor și înăsprirea politicii monetare este o sabie cu două tăișuri. Deși inflația a fost oarecum temperată, s-a îngreunat accesul la creditare, banii s-au scumpit, iar povara debitorilor a crescut.

Economiștii sunt de părere, de asemenea, că acțiunile întreprinse de marile bănci centrale precum Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, împreună cu altele, au jucat un rol decisiv în pierderile înregistrate de banca elvețiană.