Lovitura momentului pentru pensionarii din România: ce se întâmplă cu aceste pensii, după ce ”politicienii au simulat” o soluție

Când vine vorba de reforma sistemului de pensii din România și desființarea pensiilor speciale, progresele sunt atât de mici și de lente, încât un fost ministru al Muncii insistă pe faptul că ar putea fi vorba de o simulare. De fapt, guvernanții doar se prefac că vor găsi o soluție.

Principalul argument al acestui scenariu destul de agresiv este faptul că aproape orice tentativă anterioară de desființare a pensiilor speciale a picat testul Curții Constituționale a României. Cu alte cuvinte, a fost declarată ca ilegală. Probabilitatea ca acum să nu se întâmple același lucru este foarte mică.

Pensiile speciale nu pleacă nicăieri

„Ca ministru al muncii am fost singurul care a pus bazele creării unui cadru legal CONSTITUȚIONAL de soluționare a inechităților crase între sistemul de pensii speciale și sistemul public de pensii. Mai mulți politicieni au simulat, în timp, rezolvarea acestei problem, dar real au oferit doar simulacre, soluțiile propuse fiind declarate neconstituționale. Îmi fac datoria să prezint de ce cred că se pregătește o falsă soluționare a acestei probleme.

Fiica de suflet a Ilenei Ciuculete nu a uitat-o pe artistă, nici la 7 ani de la moartea ei. Gestul pe care îl face ori de câte ori ajunge în București

Problema de clasa a II-a care le dă mari bătăi de cap chiar și celor mai pricepuți adulți la matematică. Tu reușești să o rezolvi?

În varianta propusă de mine și cred cu tărie acest lucru în continuare, pensiile din sistemul de apărare și ordine publică NU erau incluse în proiectul prin care urmăream aducerea celor șase categorii de pensii speciale mai aproape de contributivitate.

Am bazat această diferențiere pe decizii ale Curții Constituționale care prevăd: „pensia de serviciu pentru militari a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în […] rândul cadrelor militare permanente” și nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii”.

Ca referință, la ce face fericire fostul ministru al Muncii este că, în trecut, Curtea a susținut că specificul activității militare le impune oamenilor din sistem ,,obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri”. (Decizia 20 din 2000).

Tot Curtea Constituțională a României a atras atenția asupra faptului că ”pensia militară … este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei”

”Iată, așadar, de ce consider că orice proiect de modificare a statutului pensiilor speciale care include și pensiile din sistemul de apărare și ordine publică pleacă de la premisa de a fi, din nou, NECONSTITUTIONAL”, a concluzionat Raluca Turcan într-un comunicat.

Cum se rezolvă problema pensiilor speciale în România

”Cele șase categorii de pensii speciale definite prin legi speciale, analizate și de CCR sunt cele ale magistraților, angajaților Curții de Conturi, ale grefierilor, ale personalului diplomatic, ale funcționarilor parlamentari și ale personalului aeronautic. Este necesară o clarificare de urgentă cu reprezentanții Comisiei Europene!

Să fie transmise deciziile CCR, o analiză comparativă a statutului personalului din sistemul de apărare și ordine publică din celelalte state membre NATO și UE, astfel încât să prezentăm argumentat că reforma pensiilor speciale trebuie să vizeze doar cele șase categorii menționate.

În caz contrar, România riscă să rateze obiectivul de reformă printr-un proiect NECONSTUTUȚIONAL. Riscă să piardă fonduri aferente tranșei a treia din PNRR, să pericliteze finanțări de dezvoltare locală care au la baza proiecte derulate in cadrul PNRR”, se arată în același comunicat.