Legătura dintre bolile de inimă și somn: descoperirea îngrijorătoare a cercetătorilor

Oamenii cu boli de inimă dezvoltă, adesea, probleme teribile de somn. Într-un studiu recent, cercetătorii au descoperit că tulburările de somn ale multor persoane cu afecțiuni cardiace ar putea fi cauzate de lezarea unor grupe de nervi ce controlează atât activitatea inimii, cât și a creierului.

Legătura dintre bolile de inimă și somn

Este deja cunoscut faptul că persoanele cu boli de inimă au, de multe ori, tulburări grave de somn. Un studiu recent a identificat, în premieră, o legătură directă între aceste probleme, în urma unor experimente făcute pe șoareci și pe țesuturi umane.

Cercetarea, publicată în jurnalul Science, arată că afecțiunile cardiace pot perturba producția în creier a hormonului de somn numit melatonină, prin afectarea unui grup de nervi care inervează ambele organe – ganglionul superior cervical (SCG) – scrie livescience.com.

Amplasați în gât, acești nervi sunt parte din sistemul nervos autonom, ce controlează procesele involuntare, mecanice ale organismului, precum respirația sau bătăile inimii.

Ce salariu are Laurențiu Reghecampf la noua lui echipă din Africa. Antrenorul se umple de bani în doi ani

Continuă veștile proaste din Spania: Agenția Meteorologică anunță cea mai ploioasă lună din istoria țării. Pierderi de miliarde de euro după inundațiile catastrofale

Deoarece originea acestor nervi este în SCG și controlează atât inima cât și glanda pineală – acea mică structură din creier responsabilă pentru producerea melatoninei – afecțiunile inimii ar putea explica de ce producția de melatonină este „scoasă de pe șine”.

„Imaginați-vă acest ganglion ca un imens comutator. La un pacient care suferă de tulburări de somn ce au urmat unei boli de inimă, te poți gândi la problemă, la fel cum te-ai gândi că un fir care cedează în comutator poate provoca un incendiu serios”, a spus autorul principal al studiului, Stefan Engelhardt, profesor de farmacologie și toxicologie la Universitatea Tehnică din Munchen.

Descoperirea îngrijorătoare a cercetătorilor

Cercetarea este „importantă și venită la timp”, a declarat pentru IFLScience și Brooke Aggarwa, profesor asistent de științe medicale la Universitatea Columbia, remarcând că studiul „sugerează un nou mecanism ce ne-ar putea ajuta să explicăm de ce persoanele cu probleme cardiace sunt mai predispuse să dezvolte tulburări de somn”.

Lupta pentru a dormi este un efect secundar des întâlnit al bolilor de inimă – de exemplu, până la 73% din persoanele care au suferit un infarct au experimentat simptome de insomnie. Studii anterioare au arătat că nivelurile de melatonină sunt reduse la oamenii cu afecțiuni cardiace, dar oamenii de știință nu știau de ce.

În noul studiu, cercetătorii au analizat mostre de teșut de creier uman provenite de la persoane decedate din cauza unor boli de inimă, dar și din alte cauze decât afecțiunile cordului.

Aceasta analiză post-mortem a arătat un număr redus de fibre nervoase – sau axoni – în SGC-ul celor morți din cauza bolilor de inimă, față de ceilalți. Ganglionul respectiv, în cazul primilor, era, de asemenea, cicatrizat și mărit.

Studiul a cuprins și experimente pe șoareci care a demonstrat că celulele imune numite macrofage, care „înghit” celulele bolnave, erau prezente în ganglionul cervical al soarecilor cu boli de inimă, iar nervii rozătoarelor respective prezentau aceleași leziuni ca și în cazul țesuturilor umane.

Acei șoareci aveau, de asemenea, mai puțini axoni în glanda pineală și mai puțină melatonină în sângele lor, decât șoarecii sănătoși.

Dar autorii studiului au mai descoperit că dacă dădeau melatonină șoarecilor cu probleme procesul de degradare era inversat, iar nivelul de melatonină din sânge era restabilit.

Pentru că analizele au fost făcute pe șoareci și doar 16 țesuturi umane, descoperirile necesită „studii viitoare” care să arate mecanismul ce face ca celulele imune să „migreze” către ganglionul cervical, au mai notat cercetătorii.