Kievul, acuzat de Moscova în fața Curţii Internaţionale de Justiţie că a distrus barajul Kahovka
Kievul a fost acuzat de Moscova în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), joi, că a distrus barajul Kahovka cu lovituri „masive” de artilerie. Rusia a mai susținut că regimul din Ucraina este „neonazist”.
Moscova dă vina pe Kiev pentru distrugerea barajului
Acuzaţiile au fost formulate în timp ce Rusia şi Ucraina îşi prezintă argumentele la Haga în faţa celei mai înalte jurisdicţii a ONU, într-un caz în care Kievul acuză Moscova că a încălcat un tratat contra finanţării terorismului prin sprijinirea separatiştilor în estul Ucrainei începând din 2014.
Ambasadorul Rusiei în Olanda, Aleksandr Şulgin, a declarat că barajul Kahovka a fost în realitate distrus de Ucraina, nu de forțele ruse.
„Ucraina a declarat că Rusia a aruncat în aer marele baraj situat la Nova Kahovka. De fapt, Ucraina a făcut-o.
Regimul de la Kiev nu numai că a lansat atacuri masive de artilerie împotriva barajului (…), dar a şi ridicat în mod deliberat nivelul apei lacului de acumulare Kahovka la un nivel critic”, a spus ambasadorul.
Delegația ucraineană: Rusia, un „stat terorist”
Delegaţia ucraineană a numit Rusia un „stat terorist” şi a susţinut că sprijinul pentru separatişti a fost un semn prevestitor al invaziei ce a început pe 24 februarie 2022, la ordinul liderului rus Vladimir Putin.
Şulgin a insistat că Ucraina „nu are nicio autoritate morală să facă astfel de acuzaţii” și că actualul regim a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat violente în 2014, fiind sprijinit de „naţionalişti, descendenţi direcţi ai colaboratorilor nazişti din Al Doilea Război Mondial”.
Conform diplomatului rus, posturile cheie în guvernul ucrainean sunt ocupate de „neonazişti” care au răspândit „teroarea” în toată ţara.
De altfel, Vladimir Putin a denunțat în repetate rânduri „genocidul” populaţiei de limbă rusă din estul Ucrainei, pentru a justifica declanșarea războiului. Liderul rus a numit guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski drept „neonazist”. Aceste afirmaţii au fost contestate de guvernul ucrainean şi de comunitatea evreiască a ţării.
Un verdict al Curţii Internaţionale de Justiţie, ce a fost creată după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a soluţiona disputele dintre statele membre ONU, ar urma să fie dat peste mai multe luni sau chiar ani.