Karl Nehammer, noi precizări despre migranți. Mesajul cancelarului a împărțit Austria în două tabere
Cancelarul austriac Karl Nehammer este de părere că migranții care nu pot obține azil să fie trimiși cât mai repede posibil în țara natală. „Pentru noi e clar: Cei care nu au șanse de azil în Austria trebuie să poată fi deportați înapoi în țara natală cât mai repede posibil. Acordurile noastre cu alte state și măsurile arată clar că frâna de azil în Austria este pornită și este deja în vigoare”, a scris premierul pe pagina sa de Facebook.
Karl Nehammer, noi declarații controversate
Postarea lui Nehammer a provocat un val de reacții. „Ai făcut foarte bine”, a scris o internaută, în timp ce altcineva a întrebat: „Care partid a oferit miniștri de Interne în ultimele decenii?”. O femeie ar vrea să știe când va fi luată, de fapt, această măsură: „Și când se va face??? Doar să vorbesc despre asta nu ajută pe nimeni”.
„Frâna de azil are efect. Sfârșitul libertății vizelor este un alt pas important în lupta împotriva migrației ilegale. Aceasta înseamnă că mult mai puțini migranți ilegali din Tunisia vin deja în Austria și acum ne așteptăm la același lucru de la indieni. Cooperarea strânsă cu statele din Balcanii de Vest și Ungaria este un factor decisiv în lupta împotriva mafiei traficului de persoane. Vom continua acest lucru intens în acest an”, a mai spus cancelarul Karl Nehammer.
În dreptul acestui mesaj, un internaut a transmis: „Sper să văd araba ca limbă principală de predare în Austria, după ce ați deschis migranților cale liberă prin aderarea Croației la spațiul Schengen”, iar un altul a remarcat că Austria și Ungaria „sunt sabotorii Europei”.
Austria nu acceptă România în Schengen
Amintim că Nehammer a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen (8 decembrie 2022), motivând că face acest lucru din cauza migrației. Aproape 20.000 de migranți sosiți ilegal în Austria au trecut prin România, iar Poliția Română știe despre acest lucru, pentru că i-a înregistrat, a susținut cancelarul Karl Nehammer, la jumătatea lunii decembrie, înainte de ședința Consiliului European de la Bruxelles. Cu toate acestea, autoritățile de la București nu au confirmat niciodată astfel de cifre.