Intră la artă dramatică la 12 ani: “Fetița avea un talent precoce”. Povestea actriței uitate, Victoria Mierlescu

Victoria Mierlescu a venit pe lume la data de 18 septembrie 1905 în Giurgiu și a intrat în rândul elevilor cursurilor de artă dramatică ale Academiei la doar 12 ani.

“Fetița avea un talent precoce și, în scurtă vreme, deveni răsfăţata academiei. O puneam să ne declame La oglindă de Coșbuc și alte poezii care căpătau, sub farmecul glasului şi mimicii Victoriei Mierlescu, o interpretare inedită, o savoare de care nu ne mai săturam.

Dispărutul Pascal Armand, Luca Gridu, Al Finţi, Semo, Sergiu Dumitrescu, G. Damian, Sandu Eliad făceam cerc în jurul puştancăi’ care, inepuizabilă, neobosită, cu o neîntrecută vervă şi fantezie, cânta, mima, dansa, dând dovada indiscutabilelor ei calităţi de ingenuă”, declara F.O. Fosian.

Victoria Mierlescu – imagine de arhivă

Victoria Mierlescu, un copil precoce și extrem de talentat

După absolvirea academiei, tânăra a trecut prin examenul de admitere la Conservator, devenind studenta lui Constantin Nottara la numai 16 ani.

Cum arată acum și ce familie frumoasă are Laura Bretan. Imaginile superbe postate de fosta câștigătoare de la Românii au talent de Ziua Recunoștinței

BEC: Voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale vor fi renumărate în acest weekend

A evoluat o perioadă la Teatrul Popular, iar apoi și-a făcut apariția în roluri mici pentru a fi ulterior angajată la Teatrul Național din București.

În anul 1923, s-a logodit cu jurnalistul I. Andreas de la ziarul Viitorul, iar mai târziu s-a căsătorit cu Ion Băleanu. Cuplul a fost binecuvântat cu un singur fiu, regizorul Andrei Cătălin Băleanu, care a venit pe lume în 1947.

Dintre producțiile cinematografice în care a fost distribuită se numără Muntele ascuns (1974), Povestea dragostei (1977), Tufă de Veneția (1977), E atât de aproape fericirea (1977), Prea cald pentru luna mai (1984), Domnișoara Aurica (1986), Secretul lui Nemesis (1987), Fără lumini de poziție (1989) sau Ochii care nu se văd (1990).

• Muntele ascuns (1974): În acest film regizat de Mirel Ilieșiu, Victoria Mierlescu a jucat rolul Tatianei, o femeie de vârstă mijlocie care locuiește într-un sat de munte. Filmul explorează viața și interacțiunile dintre locuitorii unui sat izolat și problemele cu care se confruntă.
• Povestea dragostei (1977): În această dramă romantică regizată de Andrei Blaier, Victoria Mierlescu a avut un rol important alături de alți actori talentați precum Ștefan Iordache și Emanoil Petruț. Filmul urmărește povestea de dragoste dintre doi tineri în contextul Primului Război Mondial.
• Tufă de Veneția (1977): Victoria Mierlescu a jucat în acest film de comedie, în regia lui Mircea Drăgan. Ea a interpretat rolul Corneliei, o femeie sofisticată dintr-un sat. Filmul aduce în prim-plan o serie de situații comice și conflicte între personaje.
• E atât de aproape fericirea (1977): În această comedie regizată de Dinu Tănase, Victoria Mierlescu a interpretat rolul Tatianei, o mătușă bătrână și excentrică. Filmul explorează relațiile dintre membrii unei familii și abordează teme precum dorințele și iluziile în viață.
• Domnișoara Aurica (1986): În acest film, regizat de Geo Saizescu, Victoria Mierlescu a interpretat-o pe domnișoara Aurica, o femeie de vârstă mijlocie care locuiește într-un bloc și se implică în viețile locatarilor.
• Secretul lui Nemesis (1987), în regia lui Lucian Pintilie: Aici, Victoria Mierlescu a interpretat rolul bunicii, doamna Anezka. Filmul explorează povestea unui tânăr care investighează trecutul familiei sale.

Victoria Mierlescu – imagine de arhivă

”Sunt mulţumită cu ce am făcut până acum”

Victoria Mierlescu și-a încheiat călătoria în această lume la data de 14 mai 1992, la vârsta de 86 de ani.

”Sunt mulţumită şi cu ce am făcut până acum. Comediile Muşcata din fereastră și Titanic Vals au avut roluri anume scrise pentru mine. Domnul Tudor Mușatescu mi-a făcut cinstea scriind primul rol de fată pentru mine în piesa Licurici.

Am o consolare că am avut o galerie foarte bogată de roluri variate. Nu m-am mărginit la un singur gen de tipuri, cum se obişnuieşte la teatrele particulare. E marele avantaj la Teatrul Naţional că poţi varia pe o gamă întreagă. De la copii sburdalnici la fetele moderne, la subretele lui Molière şi chiar la bătrânele cu perucă, am jucat şi dramă şi comedie”, declara ea pentru Rampa, în data de 19 iulie 1942