Interzisă în România, dar rămasă în sufletul românilor: Cum a fost ștearsă Anca Agemolu din istoria muzicii românești

Generațiilor actuale, numele Ancăi Agemolu le-ar putea părea necunoscut și există o explicație logică pentru asta.

Totuși, ea a participat, în 1966, la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia, unde a interpretat piesele „Te cheamă Dragostea” și „Gîndul meu”, iar în 1968, a participat la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur, de la Brașov.

Totuși, astăzi, aproape nimeni nu-și mai amintește numele ei.

Anca Agemolu – imagine de arhivă / Sursă: YouTube

Anca Agemolu avea o carieră strălucitoare în față

S-a născut în 1944 și a absolvit Facultatea de Muzică din cadrul Institutului Pedagogic. A activat ca profesoară la o școală medie, ca mai apoi să se reorienteze spre muzică.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

A atras atenția celor mai importanți compozitori datorită vocii sale plăcute, printre care Henry Mălineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban, Ramon Tavernier, Nicolae Kirculescu sau George Grigoriu – se întâmpla în anii 1960.

După cum menționam anterior, în 1966 participa la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia, iar în 1968, la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur, de la Brașov.

Nu a durat mult până când să ajungă să înregistreze pentru Radiodifuziunea Română, dar și la casa de discuri Electrecord.

A fost invitată în nenumărate emisiuni televizate și a susținut multe concerte în multe orașe din țara noastră.

Împreună cu Anda Călugareanu, Margareta Pâslaru și Pompilia Stoian, a lansat un disc al compozitorului Radu Serban. De menționat că Anda Călugăreanu îi era, la acea vreme, una dintre cele mai bune prietene.

Anca Agemolu – imagine de arhivă

Artista care a fost „ștearsă” din istoria muzicii ușoare de comuniști

Momentul deciziv al carierei sale se întâmpla în 1978. „Când știam că ne acompaniază orchestra condusă de Gerhard Romer aveam o liniște sufletească și toți artiștii erau în culmea fericirii, profesionalismul lui ne dădea o siguranță mare. Gerhard era genial, canta la saxofon și la pian. Am colaborat și mai târziu am avut o mica relație și o mică logodna cu el”, a avea să povestească, peste zeci de ani, artista, despre relația sa cu Gerhard Romer.

Aflată, împreună cu Anda Călugăreanu în turneu în Germania, cu scopul de a susține două spectacole de muzică ușoară la Hamburg și Stuttgart, avea să-l revadă pe fostul ei logodnic, Gerhard Romer, care era acompaniat de părinții sai, stabiliți de mulți ani în Germania. „La Stuttgart l-am văzut pe Țuțu, alături de familia lui. După 12 ani ne-am reîntâlnit și ne-am reîndrăgostit”.

Consinderând că dragostea învinge totul, Anca Agemolu s-a căsătorit, în sfârșit, cu Gerhard Romer la Munchen, drept pentru care a ales să rămână în Germania.

„M-am căsătorit și am rămas alături de iubirea vieții mele. Nu am fugit din Romania, nu am plecat din cauza situației politice, am plecat că am vrut o viață noua alături de soțul meu”, a mai spus, de asemenea, Anca Agemolu.

Decizia sa avea să ducă la persecutarea părinților acesteia, rămași în România. Ba mai mult, regimul comunist a făcut tot posibilul pentru ca Anca Agemolu să fie complet ștearsă din istoria muzicii ușoare românești.

„Părinții mei au suferit cel mai mult din cauza comuniștilor, a cel mai dureros pentru mine, lăsandu-mi un mare gol în suflet. Când tatăl meu s-a îmbolnăvit, nici măcar nu am putut participa la înmormântarea lui. Abia după aceea mama mea s-a mutat și ea în Germania”, mai spunea aceasta, în 2012, pentru publicația Cancan.

Așadar, dacă nu îți amintești de Anca Agemolu, acest lucru se întâmplă pentru că ea a fost considerată persona non grata de comuniști, astfel că orice urmă a existenței sale în muzica românească a fost îndepărtat.

Ulterior, după căderea comunismului, o serie de înregistrări ale acesteia au început să iasă „de la naftalină”, cum ar fi, spre exemplu, cea de mai jos, publicată de Arhiva TVR.