INTERVIU Pirateria software din România și ce înseamnă software second-hand. Cum s-a schimbat comportamentul românilor, în ce direcție merg ilegalitățile

În contextul în care pirateria software din România a ajuns la un procent îngrijorător de 53% din numărul total de software instalat, redacția Playtech a considerat oportun un interviu cu Ionuț Les, Country Manager pentru România la Forscope, cel mai mare broker de produse software pre-deținute din Europa Centrală și de Est.

Ionuț Les, Country Manager pentru România la Forscope

Așadar, am discutat cu Ionuț Les despre semnificația software-ului second-hand în industria IT (piața pentru revânzătorii de software, considerente juridice și de reglementare, constrângerile bugetare IT, cererea clienților, auditul și verificarea, descurajarea copiilor piratate și curățarea pieței etc), despre  beneficiile pe care le au produsele software second-hand (eficiența costurilor, durabilitatea, accesul la software vechi), despre  tendințe și provocări de pe piața software-ului second-hand din România și/în regiune. Ionuț Les a oferit, de asemenea clarificări privind acest segment de piață (ex. diferența față de vânzătorii de chei), fenomenul pirateriei și riscurile cibernetice.

Interviu Ionuț Les, Country Manager pentru România la Forscope

Playtech: Cum vezi piața de vânzări software din România acum față de cea din urmă cu 10 – 15 ani?

Ionuț Les: Cifra de afaceri a companiilor din industria de software din România a crescut în 2021 cu aproximativ 14,5% față de anul anterior, fiind cu 246% mai mare decât în 2012 și atingând aproape 10 miliarde de euro. În prezent, cifra de afaceri în acest sector este estimată la aproximativ 11,5 miliarde de euro. În 2019, peste 24 de mii de companii erau active în domeniul software în România, marcând o creștere de 6,2% față de 2018 și de aproape 40% față de 2015. În 2021, în România activau deja peste 30 de mii de companii în industria de software, cu 112% peste nivelul din 2012. Dintre acestea, aproape 29 de mii erau microîntreprinderi, aproximativ o mie de companii mici, 356 de companii medii și 25 de companii mari.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Reputația inginerilor români de software, la nivel internațional, a contribuit semnificativ la creșterea industriei. Aceștia sunt din ce în ce mai căutați în proiecte complexe care implică tehnologii de nouă generație, precum blockchain, inteligență artificială, big data, deep learning și streaming. Motoarele de creștere în perioada recentă au inclus comerțul electronic, automatizarea proceselor industriale, optimizarea fluxurilor de lucru și digitalizarea sistemului public. Infrastructura IT bine dezvoltată din România facilitează implicarea inginerilor de software români în proiecte complexe, internaționale, în industrii de top precum cea bancară, de retail, comerț online, medicală, e-learning, logistică, petrol și gaze naturale.

În concluzie, piața de vânzări de software din România a evoluat semnificativ în ultimii 10-15 ani datorită progreselor tehnologice, numărului tot mai mare de companii de software, recunoașterii internaționale și unei infrastructuri IT bine dezvoltate. În ciuda unor provocări precum migrația forței de muncă și stabilitatea angajaților, perspectivele continuă să fie pozitive, cu o creștere robustă a volumului pieței și a colaborărilor internaționale.

Playtech: Majoritatea românilor a piratat software pentru Windows timp de câteva decenii, dar mulți au ajuns să cumpere aplicații și jocuri de iPhone sau Android. Crezi că Apple AppStore și Google PlayStore au normalizat într-o oarecare măsură achiziția de software în România?

Ionuț Les: Conform datelor, observăm o creștere a popularității dispozitivelor iPhone în România, ceea ce implică o creștere a utilizării aplicațiilor mobile disponibile pe Apple AppStore. Mulți utilizatori au ales să plătească pentru a putea accesa anumite aplicații disponibile doar contra-cost.  Diferența majoră constă în faptul că acestea sunt aproape imposibil de piratat. Pe de altă parte, software-uri precum Windows sau Microsoft Office sunt mult mai susceptibile de a fi găsite pe diverse site-uri online de piraterie.

Deși nu s-a stabilit o corelație directă cu prezența Apple AppStore sau Google PlayStore, deschiderea tot mai mare către achiziționarea de software poate fi interpretată ca un semn încurajator pentru piața de software și pentru promovarea unui mediu digital mai etic și sustenabil în România. Această tendință poate reflecta o schimbare pozitivă în atitudinea consumatorilor față de achiziționarea legală de software și o reducere a pirateriei software.

Vezi și Pirateria online în 2023: cât de morală este practica în ”Era Internetului”, cine pierde sau câștigă

Vezi și Top 10 locuri de muncă ale viitorului care sunt digitale și la distanță: care sunt joburile pe care să te axezi

Playtech: Există firme mai mici și mai mari în țara noastră care folosesc aplicații software fără licență chiar și în 2023. Știi vreun caz de sancțiuni pentru piraterie la nivel de persoane juridice autohtone, ce instituție sancționează astfel de derapaje?

Ionuț Les: Nu pot identifica niciun exemplu notabil în acest sens. În România, utilizarea neautorizată a programelor protejate de drepturi de autor este investigată și sancționată, în principal, de Poliția Română, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice. În anumite circumstanțe, entități precum ORDA sau ANAF pot fi, de asemenea, implicate, în funcție de specificul și gravitatea cazului.

Playtech: Care sunt marile particularități legislative care lipsesc din legislația autohtonă pentru a eficientiza descurajarea pirateriei și încurajarea achiziției de software original?

Ionuț Les: Cadrul legislativ din România în ceea ce privește pirateria software și promovarea achizițiilor de software autentic are într-adevăr anumite lacune. În primul rând, aș sublinia faptul că legislația română întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea licențelor de software gratuit. Acest lucru îngreunează distincția dintre utilizarea legală și ilegală a software-ului, împiedicând astfel descurajarea eficientă a pirateriei software. Apoi, deși România a început să ia măsuri drastice împotriva pirateriei software, rata descărcărilor ilegale rămâne ridicată. Acest lucru sugerează că este posibil ca legile și reglementările existente să nu fie suficient de stricte sau eficiente pentru a descuraja persoanele și organizațiile să se implice în pirateria software. Există încă nevoia unei cooperări și formări continue între experții guvernamentali români, autoritățile de aplicare a legii și părțile interesate pentru a aborda în mod eficient pirateria software și a promova protecția proprietății intelectuale.

Nu în ultimul rând, persistența unor rate ridicate de piraterie software și continuarea utilizării de către firme a programelor informatice fără licență indică faptul că măsurile de aplicare a legii ar putea fi insuficiente sau că legislația existentă nu are suficientă forță pentru a descuraja în mod eficient pirateria software.

Aceste aspecte indică necesitatea unor măsuri legislative mai puternice, a unei mai bune aplicări a legii. Poate e necesară chiar o campanie elaborată de educare și de sensibilizare mai puternică pentru a descuraja pirateria software și pentru a promova achiziționarea de software autentic în România.

Playtech: Când vine vorba de software second-hand, care crezi că sunt cele mai mari lacune din cunoștințe din mentalul colectiv pe acest subiect? Ce ar trebui să știe oamenii ca să fie mai deschiși la astfel de investiții?

Ionuț Les: Una dintre principalele lacune constă în confuzia dintre software-ul fără licență și software-ul second-hand, generând temeri referitoare la legalitate, conformitate și performanță. O altă problemă semnificativă provine din confuzia între vânzătorii de chei și furnizorii de software cu licență.

Astfel, există două categorii mari de persoane și organizații în ceea ce privește achiziționarea software-ului. În mod simplu, aceștia sunt cei care piratează software-ul și cei care îl cumpără. Cu toate acestea, originea achiziției este esențială. E crucială distincția dintre – achiziția direct de la producători sau distribuitori legitimi și certificați, sau de la așa-numiții vânzători de chei.

Mulți furnizori de software second-hand oferă versiuni recente ale produselor Microsoft la prețuri atractive. Cu toate acestea, ei vând doar chei de produs, nu și produsul în sine – este ca și cum ai cumpăra o cheie de la o casă în loc de casa în sine. Acest lucru poate expune companiile la riscuri majore de amenzi, de exemplu în timpul unui audit. O cheie de produs și o factură emisă de vânzător nu asigură legalitatea sau proprietatea efectivă a software-ului utilizat.

În contrast, companii precum Forscope vând și achiziționează numai produse software originale, cu licență și provenite din surse de încredere, cu documente de proprietate complete pregătite pentru orice audit. Aceste documente includ informații cum ar fi originea software-ului, numărul de contract de licență și declarația de dezinstalare de la proprietarii anteriori, demonstrând respectarea tuturor cerințelor legale pentru transferul de proprietate al software-ului conform legislației UE.

Prin urmare, produsele software pre-deținute oferă aceleași funcționalități, actualizări și documentație ca cele originale, dar cu un preț mult mai avantajos, având în vedere că au fost utilizate anterior de către persoane care le-au vândut legal. Similar altor produse second-hand, cum ar fi mașinile sau hainele, acestea reprezintă o opțiune economică și sustenabilă. De asemenea, alegerea software-ului second-hand poate contribui la reducerea deșeurilor electronice și la promovarea unei economii circulare.

Playtech: Care sunt instituțiile publice din România care sunt printre cele mai interesate de achiziționarea de software second-hand?

Ionuș Les: Toate ar trebuie să fie interesate, deoarece orice modalitate de a reduce costurile publice ar fi binevenită. Având în vedere că în sectorul public există peste 1,2 milioane de angajați, orice sumă economisită per angajat poate ajunge la sute de mii sau chiar milioane de lei economisiți în total. Cu toate acestea, din cauza lipsei de educație privind licențierea, în condițiile de participare la licitațiile publice se regăsesc adesea descrieri și prețuri copiate de pe site-urile vânzătorilor de chei. Or, acești vânzători de chei au prețuri minime tocmai pentru a vinde cât mai mult și a se retrage ulterior. Și o companie serioasă, cu produse autentice și cheltuieli de administrare, este dezavantajată din start.

Playtech: Care este cea mai rapidă cale de a descuraja o persoană să folosească software piratat pe laptop sau chiar și pe telefon? Ce neglijează utilizatorii de tehnologie din acest punct de vedere?

Ionuț Les: Descurajarea utilizării de software piratat poate fi abordată în diferite moduri, în funcție de gradul de conștientizare și de atitudinea individului sau organizației față de pirateria software. Este posibil ca acești utilizatori să nu fie pe deplin conștienți de faptul că produsele software fără licență vin cu dezavantaje semnificative. Dacă faptul că utilizarea acestor produse nu este legală și etică nu este suficient pentru a-i convinge, utilizatorii ar trebui să aibă în vedere cel puțin teama de atacuri cibernetice. Aceste atacuri pot duce la pierderea iremediabilă a datelor sau a accesului la conturile bancare.

Informarea continuă și eficientă a acestora cu privire la potențialele amenzi, procese și alte repercusiuni juridice poate servi drept un puternic factor de descurajare. Apoi, oferirea de informații cu privire la alternativele mult mai accesibile, cum ar fi software-ul pre-deținut, prin programe educaționale sau organizaționale, poate facilita tranziția către software-ul legal. Utilizatorii trec adesea cu vederea costurile pe termen lung asociate cu folosirea de software piratat, cum ar fi amenzile potențiale, costurile de combatere a infecțiilor cu programe malware și pierderea de date. De cele mai multe ori, software-ul piratat nu are anumite caracteristici, conține erori sau livrează performanțe slabe în comparație cu software-ul autentic, ceea ce utilizatorii ar putea să nu ia în considerare inițial. Totodată, lipsa suportului din partea furnizorului de software și a actualizărilor poate duce la probleme de compatibilitate și la vulnerabilități de securitate, care sunt adesea trecute cu vederea de persoanele care utilizează software piratat. În mediile profesionale, utilizarea de software piratat poate afecta reputația unei organizații, ceea ce reprezintă, de asemenea, un aspect critic adesea neglijat.

Playtech: Dacă ai niște statistici în acest sens, câți români care folosesc software ilegal sunt afectați de  viruși, malware, ransomware și atacuri cibernetice, în general?

Ionuț Les: Statisticile legate de prevalența malware-ului, a ransomware-ului și a atacurilor cibernetice în rândul românilor care folosesc software ilegal sunt nuanțate. În 2021, peste 14% dintre computerele din România au raportat că s-au confruntat cu cel puțin un atac malware. Ponderea dispozitivelor mobile afectate de malware a fost mai mică, totalizând 5%. Tot în 2021, cea mai mare pondere a atacurilor de criminalitate cibernetică din România a fost sub formă de atacuri telnet. Deși cifra sau procentul exact nu a fost furnizat, este o parte semnificativă a problemelor de securitate cibernetică cu care se confruntă țara. Aproximativ 35% din atacurile cibernetice din România au fost efectuate prin intermediul ransomware, prezentând un vector de amenințare notabil. Totodată, și phishing-ul afectează o parte semnificativă a companiilor din România, indicând o problemă persistentă de securitate cibernetică, asociată și cu utilizarea de software ilegal. Mai mult, numărul de linkuri infectate identificate în cadrul atacurilor care vizează furtul de date era la aproximativ un sfert de milion la mijlocul lunii iunie 2023, ceea ce înseamnă că a înregistrat o creștere de cinci ori de la începutul anului, conform unei analize interne realizate de Bitdefender și dată publicității.

Aceste statistici sugerează că România se confruntă cu o varietate de amenințări cibernetice, care ar putea fi exacerbate de utilizarea de software ilegal sau nelicențiat. Utilizarea de software autentic, cu licență, poate oferi adesea caracteristici de securitate mai bune și actualizări regulate pentru a proteja împotriva unor astfel de amenințări. Inclusiv produsele software second-hand primesc toate actualizările și corecțiile de securitate, lansate de producător, în conformitate cu politica privind ciclul de viață pentru fiecare produs în parte.

Playtech: Care este situația software-ului ilegal în țările din Europa de Est, față de România? Dar în Occident?

Ionuț Les: Gradul de utilizare a software-ului piratat în România se aliniază cu tendințele înregistrate în Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, precum și Rusia, în ceea ce privește Europa de Est. În contrast, adoptarea software-ului piratat nu este la fel de proeminentă în alte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Cehia (26%), Slovacia (29%), Slovenia (35%) sau Polonia (40%). De remarcat este faptul că Armenia se evidențiază negativ cu un procent estimat la 79% pentru software-ul fără licență, ceea ce o poziționează în fruntea clasamentului în regiune, urmată de Republica Moldova cu 77% și Belarus cu 76%. În Europa Occidentală, media utilizării de software piratat se estimează în jur de 20% –  pe baza celor mai recente date publice de la Alianța Software BSA.