Inteligența artificială, din ce în ce mai perspicace. Poate să ne citească gândurile, iar asta ar trebui să ne îngrijoreze

Faptul că inteligența artificială deja începe să fie extrem de capabilă în a ne citi gândurile nu mai este o știre chiar atât de nouă. Totuși, faptul că, de la zi la zi, abilitatea AI-ului evoluează, ar trebui să ne îngrijoreze.

Vezi și: Inteligența artificială îți citește, oficial, gândurile. Sistemul AI de la Meta, mai revoluționar decât părea

Inteligența artificială, în vizorul oamenilor de știință din Japonia

Recrearea imaginilor din activitatea cerebrală este, de obicei, posibilă doar atunci când un subiect privește efectiv imaginea cu ochii din dotare.

Imaginile, realizate cu ajutorul unui program de traducere a semnalelor neuronale, de către oamenii de știință japonezi, nu sunt încă remarcabile, dar este probabil ca tehnologia să se îmbunătățească, pe măsură ce timpul se va scurge – în favoarea științei și, posibil, în defavoarea umanității.

Diana Șoșoacă s-a filmat în cabina de vot: și-a adăugat numele pe buletinele de vot și a aplicat ștampila

Cum a apărut Elena Lasconi la secția de votare. Candidata la alegerile prezidențiale a atras atenția tuturor

Ce se întâmplă dacă devine fezabil să realizezi o replică exactă a unei imagini pe care ți-o poți imagina în mintea ta, spre exemplu?

Să zicem că ai fost martor la o crimă și ai reținut bine chipul suspectului. În viitor, va putea un ofițer de poliție să extragă pur și simplu imaginea din mintea ta folosind undele cerebrale și tehnologia AI? Foarte probabil – iar aceasta ar putea fi o utilizare pozitivă a tehnologiei.

Vezi și: Ce părere au românii despre inteligența artificială. De ce unii o consideră dăunătoare

Este drept, AI-ul mai are multe de învățat

În prezent, această tehnologie se bazează pe o mașină de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) care măsoară activitatea cerebrală prin mici schimbări în fluxul de sânge al unei persoane.

„Putem folosi aceste tehnici pentru a construi potențiale interfețe creier-mașină”, este de părere Yu Takagi, un om de știință la Universitatea Osaka din Japonia, pentru Scientific American.

Desigur, oamenii de știință care lucrează la această tehnologie speră că „invenția” îi va ajuta pe cei care au dificultăți în comunicare. De exemplu, cineva care a suferit un accident vascular cerebral sau are boala neuronilor motori.

Progresele în generatorii de imagini AI sunt cele care au stimulat această cercetare.

Evident, până când tehnologia va fi 100% perfecționată sau măcar funcțională, va mai dura multă vreme, deși trebuie să recunoaștem că evoluția, în ceea ce privește inteligența artificială, se produce mult mai rapid decât ar fi putut cineva să prezică.

Vezi și: Lucruri uimitoare despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale: cum ne afectează viețile AI