Înșelătoriile financiare fac valuri pe Facebook în România. Imaginea lui Marcel Ciolacu, subiect de avertisment din partea autorităților

În ultimele săptămâni și luni au început să facă valuri pe internet tot mai multe tentative de fraudare și înșelătorii financiare cu mize costisitoare pentru cei care ajung să le cadă în capcană. Din fericire, DNSC (Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică) încearcă deseori să emită avertismente pe marginea subiectului. Partea tristă este că prea puțini le ascultă.

Cea mai recentă campanie de fraudare din spațiul online, de pe rețelele de socializare, este construită în jurul lui Marcel Ciolacu. De această dată, imaginea premierului este folosită într-un clip de tip deep fake realizat cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a descrie ceea ce pare o oportunitate fabuloasă de investiție și, desigur, îmbogățire rapidă. Conform datelor DNSC, un clip video manipulat a fost generat pentru spori gradul de încredere asupra informațiilor prezentate.

Citește și: Avertismentul dimineții pentru utilizatorii de Facebook, direct de la DNSC. Cum scapi de fraude pe internet, la ce să fii atent

La ce trebuie să fie atenți românii pentru a evita fraudele online

„Clipuri în care anumite persoane cu reputaţie la nivel naţional girează aceste ‘programe de investiţii’ sunt publicate adesea de infractorii din online pe conturi de social media nou create şi folosite exclusiv în acest scop, ori unele compromise, care au aparţinut în trecut altor utilizatori. De obicei, atacatorii se folosesc de imaginea unor oameni politici, oameni de afaceri şi chiar jurnalişti, pentru a prezenta aceste oferte-capcană publicului.

Ce religie are Ileana Sterp, sora lui Culiță și a lui Iancu. Puțini știu acest detaliu

Noua țeapă cu varza. Zeci de români, înșelați. Cum funcționează noua escrocherie: “Am plătit 60 de kilograme și am primit de fapt 30”

Cum funcţionează capcana întinsă de infractori? Spre deosebire de alte cazuri, în care postarea sponsorizată avea ca scop principal redirecţionarea potenţialei victime către un site de phishing, în alte cazuri ca acesta, atacatorii invită audienţa să îşi manifeste interesul pentru a intra în ‘program’ prin transmiterea unui mesaj privat.

Odată contactaţi în acest mod, atacatorii vor folosi tehnici de inginerie socială şi site-uri de phishing pentru a convinge utilizatorii să furnizeze date sensibile”, se menţionează într-o postare publicată, joi, pe pagina de LinkedIn a instituţiei.

Citește și: Avertismentul momentului de la ING, dispar banii de pe card instant. Tentativa de fraudă care face numeroase victime, confirmată de autorități

Cum eviți capcanele cibernetice

Din păcate, pentru a nu cădea în capcana fraudelor de pe internet, ar fi bine să ai cunoștințe decente de securitate IT. Să știi cum funcționează internetul și, mai ales, să fii convins că nimeni nu oferă nimic gratuit pe internet niciodată. Chiar și dacă nu știi, vei da cu siguranță ceva la schimb, inclusiv datele tale private sau datele de card care facilitează accesul la economiile tale.

Conform DNSC, soluțiile eficiente pentru a evita un potențial dezastru sunt:

• fiţi vigilenţi atunci când navigaţi în mediul online, în special atunci când întâlniţi o ofertă mult prea bună ca să fie reală,
• verificaţi informaţii legate de pagina sau contul care face promovarea unor astfel de ‘oferte’,
• analizaţi conţinutul video pentru orice resurse care nu corespund calităţii obişnuite a imaginilor sau videoclipurilor,
• verificaţi dacă ceea ce spune sau face persoana dintr-un videoclip este şocant sau important,
• evitaţi accesarea link-urilor din astfel de postări sponsorizate, care oferă oportunităţi rapide de îmbogăţire sau de economisire,
• raportaţi astfel de postări pentru fraudă către reţeaua socială,
• nu furnizaţi date pentru a vă înscrie în asemenea programe-capcană.

Dacă ai căzut pradă unor tentative online de fraudare, depune o plângere la Poliția România, notifică banca în cazul în care ți-ai introdus datele de card, contactează DNSC la 1911 sau alerts@dnsc.ro.