Imperiul care a căzut din cauza schimbărilor climatice: încălzirea globală nu face ravagii doar în 2023

Valul de căldură ce pârjolește Europa și o bună parte din planetă aduce cu sine efecte devastatoare, toate fiind manifestările evidente ale schimbărilor climatice petrecute în ultimii ani. Dar aceste schimbări nu sunt o noutate, totuși, ele fiind, printre altele, unul dintre motivele creșterii și descreșterii, până la dispariție, a unui imperiu de acum aproape 1.500 de ani.

Imperiul care a căzut din cauza schimbărilor climatice

Schimbările climatice se manifestă cu putere în zilele noastre. Dar ele au fost responsabile, de-a lungul timpului, inclusiv de mărirea și decăderea unui întreg imperiu. Este vorba de Imperiul Tibetan, situat în Podișul Tibetan, supranumit „Acoperișul Lumii”, prin altitudinile sale ridicate.

Imperiul Tibetan a dominat zona respectivă timp de peste două secole, între anii 618 d.Hr. – 842 d.Hr. Deși a fost o forță timp de 200 de ani, imperiul s-a destrămat într-o perioadă de doar 60 de ani, pe măsură ce vremea secetoasă și temperaturile tot mai reci au declanșat o adevărată catastrofă în agricultura acestuia, ducând la o cumplită criză alimentară în regiune.

Pentru a afla mai multe despre motivele ridicării și prăbușirii Imperiului Tibetan, autorii unui nou studiu condus de Dr. Juzhi Hou, Dr. Fahu Chen și Dr. Kejia Ji, de la Institutul de Cercetare a Platiului Tibet din cadrul Academiei Chineze de Știință, au analizat izotopii de oxigen și de carbon din straturile de sedimente colectate din lacul Jiang Co, aflat în mijlocul Podișului Tibetan.

Combinând acest lucru cu biomarkerii lăsați în urmă de algele străvechi, ei au fost în măsură să afle temperaturile și nivelul precipitațiilor din zonă, în ultimii 2.000 de ani.

Încălzirea globală nu face ravagii doar în 2023

Astfel, oamenii de știință au descoperit că în timpul verilor din perioada anilor 600 – 800, temperaturile au fost cu aproximativ 2 grade Celsius mai ridicate decât cele din perioada anterioară, mult mai rece.

În același timp, schimbările de mărime și adâncime ale lacului indică faptul că această încălzire a coincis cu o creștere a nivelului de precipitații, ambii factori făcând ca regiunea să devină mult mai prielnică pentru practicarea agriculturii și creșterea animalelor.

„Această combinație unică între vremea mai caldă și clima mai umedă din acea perioadă corespund îndeaproape cu cea mai prosperă epocă a Imperiului Tibetan”, au scris autorii în studiul publicat în Science Bulletin.

De-a lungul acelei perioade, cercetătorii au estimat că suprafața de pământ arabil pentru cultivarea orzului a crescut cu 24,8%, ceea ce a dus la o abundență de hrană.

„Dezvoltarea agriculturii, a creșterii animalelor și acumularea surplusului au creat condițiile pentru stratificarea claselor sociale și creșterea puterii regale, permițând expansiunea Imperiului Tibetan de-a lungul podișului și în zonele învecinate”, au mai explicat cercetătorii.

De-a lungul celor două secole de existență, imperiul a cucerit părți din Xinjiang și Kashmir, atingând apogeul în jurul anului 800 d.Hr.

Dar, lucrurile s-au deteriorat destul de rapid din cauza schimbării climatice pe Podișul Tibetan.

„De la sfârșitul secolului al VIII-lea, până la mijlocul secolului al IX-lea, nivelul precipitațiilor a scăzut semnificativ și o secetă severă s-a instalat în zonă timp de aproape 60 de ani. Apogeul secetei a fost atins în jurul anului 840 d.Hr și coincide cu colapsul Imperiului Tibetan”, au mai precizat autorii studiului.

În timpul acestei perioade, zonele bune pentru cultivarea orzului au scăzut cu 10,88 milioane de hectare.

„Acest declin al resurselor agricole, combinate cu conflictele religioase, au dus la mai multe războaie între diferitele triburi și au accelerat fragmentarea imperiului și, în final, la dispariția lui”, au concluzionat cercetătorii.