Îmbătrânirea populației rezidente, un fenomen greu de oprit în România: concluzia îngrijorătoare a statisticilor

Îmbătrânirea României este un fenomen greu de oprit. Generația tânără continuă trendul descendent.

Biblioteca Academiei Române, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, a organizat evenimentul de dezbatere pe seama primelor rezultate provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor. Sub tema „Îmbătrânirea populației rezidente, un fenomen greu de oprit“, la întrunirea din Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române au luat parte președintele Institutului Național de Statistică, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, vicepreședintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, rectorul Universității București, prof. univ. dr. Marian Preda, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, alături de jurnaliști și oameni de cultură.

Președintele Institutului Național de Statistică a vorbit despre îmbătrânirea populației rezidente, tranziția demografică, migrația internațională, scăderea populației rezidente, îmbătrânirea populației, dezechilibrele demografice între județe, implementarea unui
mecanism de identificare a populației rezidente „fără a intra pe teren“.

România este îmbătrânită

„Observăm că, pe parcursul ultimilor 30 de ani, avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaţia României din 2021 este la nivelul celei de atunci. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a
vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar și care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări. Şi, aici, practic, ce ar trebui să observăm? În primul rând, că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021″, conform INS.

De asemenea, oficialii au declarat că se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014, este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă.

Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

David Popovici și-a cumpărat mașina visurilor lui. „M-am uitat la ea pe internet zi de zi, timp de doi ani”. Cum arată bolidul de 150.000 de euro

Așadar, această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă, şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează, sau sunt
înregistraţi şi rămân, şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă.

Datele Eurostat citate de INS estimează că populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane și în anul 2060 populația de 65 ani și peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.