I-a învățat pe români cum să scrie corect, iar o lege din Parlament i-a purtat numele. Moștenirea lăsată în urmă de omul de cultură George Pruteanu VIDEO

A colaborat cu multe instituții de presă din țara noastră

Începând cu anul 1972, el a scris articole și eseuri pentru diverse reviste literare, precum Convorbiri literare, Cronica, România literară și Contemporanul.

După Revoluția din 1989, a continuat să lucreze ca jurnalist și critic literar, contribuind la reviste și ziare precum Expres, Evenimentul Zilei și Dilema.

În perioada 1995-1999, a fost gazda unui program zilnic de televiziune cu durata de cinci minute, dedicat corectei utilizări a limbii române, intitulat „Doar o vorbă „săț-i” mai spun”.

Acesta a fost difuzat inițial la Tele 7 ABC (1995), apoi la Pro TV (1995-1996), și ulterior, sub numele de „Doar o vorbă săț-i mai spun”, la TVR1 (1997-1999 și din nou în 2006).

De asemenea, a avut o rubrică de critică literară în revista Dilema și a scris, în egală măsură, în rubrica „Veto” despre teme culturale și politice, de data aceasta în Curentul.

George Pruteanu – imagine de arhivă

George Pruteanu a caracterizat manelele drept „gunoi”

A criticat în mod deschis industria media de divertisment din România, în special în ceea ce privește programele cu o calitate scăzută și manelele, pe care le-a caracterizat ca fiind „gunoi”.

În 1996, George Pruteanu a fost ales senator de Constanța în cadrul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și a devenit membru al Senatului României.

Cu toate acestea, în 1998, a demisionat din PNȚCD și a continuat să își exercite mandatul de senator ca independent.

În perioada legislaturii 1996-2000, George Pruteanu a fost parte a grupurilor parlamentare de prietenie cu Senatul Republicii Franceze și Senatul Republicii Poloneze.

Un moment notabil din activitatea sa a fost introducerea unui proiect de lege în 1997, cunoscut sub numele de „Legea Pruteanu”, care cerea ca toate textele publice, inclusiv reclamele în limbi străine, să fie însoțite de o traducere în limba română.

Legea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu și adoptată de Parlament în 2004 într-o formă modificată, fără să mai includă sancțiunile inițial propuse în proiectul său (Legea 500/2004).

În 2000, George Pruteanu a fost reales în calitate de senator, dar de data aceasta, din circumscripția Bistrița-Năsăud, în calitate de membru al Partidului Social Democrat (PSD).

În 2003, a părăsit PSD și s-a alăturat Partidului România Mare, candidând pentru Senat din partea Sucevei. În perioada legislaturii 2000-2004, George Pruteanu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu UNESCO și Regatul Belgiei.

În această perioadă, el a avut 64 de intervenții în 50 de ședințe parlamentare și a fost membru în comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, precum și în comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

George Pruteanu a trecut în neființă la data de 27 martie 2008, în București, după ce a suferit un infarct miocardic, și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

A lăsat în urmă sa o moștenire unică, greu de egalat, fiind printre ultimii oameni din România îndrăgostiți, cu adevărat, de corectitudinea limbii române, fie ea scrisă sau vorbită.