Geniul comediei românești de altădată, „Sandy Huși” și povestea sa fascinantă. Locul de veci al lui Alexandru Giugaru, pelerinaj pentru nostalgici

Actorul Alexandru Giugaru s-a remarcat prin interpretarea unor personaje de comedie, adesea categorisite ca fiind groteşti sau caricaturale, axându-se, în special, pe Caragiale și opera scrisă de cel din urmă.

Mare parte din viața sa, Alexandru Giugaru a dedicat-o scenei Teatrului Naţional Bucureşti, dar și publicului.

Alexandru Giugaru – imagine de arhivă

Alexandru Giugaru, născut pentru a interpreta personaje caragialești

Actorul Alexandru Giugaru s-a născut în data de 23 iunie 1897, la Huşi, în judeţul Vaslui, și a urmat cursurile Liceului Cuza Vodă în același oraș.

În 1916, ajungea să fie angajat într-o trupă de revistă sub conducerea lui Titi Mihăilescu, ceea ce îi pava drumul spre carierea care avea să se întâmple.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

În anul 1926, absolvea Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti.

Așa cum menționam anterior, i-a stat bine să interpreteze personaje comice, adesea considerate de factură grotesco-caricaturală, în special pe cele cărora le-a dat viață marele I. L. Caragiale.

Printre piesele în care Alexandru Giugaru a făcut senzație se numără: „O noapte furtunoasă” (1942), în regia lui Jean Georgescu sau „O scrisoare pierdută” (1953), în regia lui Sică Alexandrescu.

A mers în turneu la Moscova cu „Revizorul”, de Gogol, ca mai apoi să joace la Veneția în „Bădăranii”, de Carlo Goldoni.

Totuși, el este adesea ținut minte pentru „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, unde a jucat alături de alt „monstru sacru” al teatrului românesc, Grigore Vasiliu Birlic.

De-a lungul cariere ale, a avut ocazia să colaboreze, de asemenea, cu Victor Ion Popa, Soare Z. Soare sau Aurel Ion Maican.

Poate cel mai interesant lucru despre actor este că, o perioadă, a activat sub numele de „Sandy  Huși”, dar la sugestia Luciei Sturza Bulandra, a început să-și folosească numele din buletin.

Unul din momentele excepționale ale carierei acestuia a fost când a cântat pe scena Teatrului Constantin Tănase alături de Josephine Baker, care se afla, în acel moment, într-un turneu prin Europa.

El a jucat și în câteva filme care s-ar putea să-ți sune cunoscut, mai ales dacă îți plac peliculele făcute înainte de 1989.

• „Legenda celor două cruci” (1925);
• „Păcală şi Tândală la Bucureşti” (1925);
• „O noapte furtunoasă” (1943);
• „O scrisoare pierdută” (1953);
• „Directorul nostru” (1955);
• „Popescu 10 în control” (1955);
• „Două lozuri” (1957);
• „D-ale carnavalului” (1958);
• „Telegrame” (1959);
• „Bădăranii” (1960);
• „Post-restant” (1961);
• „Doi băieţi ca pâinea caldă” (1962);
• „Mofturi 1900” (1964);
• „Haiducii” (1965);
• „Corigenţa domnului profesor” (1966);
• „Răpirea fecioarelor” (1967);
• „Fraţii Jderi” (1974).

Alexandru Giugaru – imagine de arhivă

Alexandru Giugaru, un om premiat pe bună dreptate

Pentru îndelunga și remarcabila sa activitate artistică, Alexandru Giugaru a obținut, de-a lungul timpului, o sumedenie de premii  şi distincţii, printre care Ordinul Muncii clasa II, „pentru munca depusă cu ocazia Centenarului Caragiale (în anul 1952), titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă (23 ianuarie 1953), titlul de Artist al Poporului (1960), titlul de „Actor emerit” şi „Premiul de Stat” (1964), Ordinul Meritul Cultural, „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice” (1967).

Pe plan personal, tot ceea ce se știe despre acesta este că a fost căsătorit şi că a avut doi copii.

Alexandru Giugaru decedat în Capitală, în data de 15 martie 1986, totul ca ulterior să fie înmormântat la cimitirul Bellu, mai exact pe Aleea Artiștilor. Se spune că cei care l-au iubit pe timpul vieții, continuă să o facă și astăzi, astfel că nostalgicii altor vremuri îi mai vizitează și astăzi mormântul.

„Avea o știință uriașă de a grava portrete de imbecili candizi, mitocani cu parapon, vicleni interlopi, autoritari mărginiți, încornorați stupizi, palavragii cu ifos, bătăuși sanguinari, retrograzi cu principii. E autentic în tot ce joacă”, declara, la un moment dat, marele regizor Sică Alexandrescu, despre la fel de marele actor Alexandru Giugaru.