Gazprom a hotărât ce va face cu Nord Stream, după explozia din toamnă. Sper că pe viitor relațiile cu Europa să revină „la normal”

Conductele submarine rusești de gaz Nord Stream, care au fost sparte, vor fi sigilate și închise, deoarece nu există planuri imediate de reparare sau de reactivare a acestora, au declarat pentru Reuters surse familiare cu aceste planuri.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare formată din două conducte, au fost construite de Gazprom, controlată Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an către Germania, pe sub Marea Baltică.

Trei dintre conducte au fost sparte de explozii inexplicabile în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 a rămas intactă.

Dar tensiunile tot mai mari dintre Moscova și Occident din cauza invaziei Rusiei în Ucraina au dus deja la blocarea Nord Stream 1 și au împiedicat ca gazoductul său geamăn, criticat de Washington și Kiev pentru că ar fi sporit dependența Germaniei de Rusia, să fie pus în funcțiune.

Traian Băsescu, omagiu emoționant la capela unde Silviu Prigoană a fost înmormântat, în mare secret

Rezultate Loto joi, 14 noiembrie. Report de 9,41 milioane de euro la 6/49

Proiectul a fost îngropat

Gazprom a declarat că este posibil din punct de vedere tehnic să repare conductele rupte, dar două surse familiare cu planurile au declarat că Moscova vede puține perspective de îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul în viitorul apropiat pentru ca aceste conducte să fie necesare.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom, în afara fostei Uniuni Sovietice, aproape că s-au înjumătățit în 2022, ajungând la un minim post-sovietic de 101 miliarde de metri cubi.

O sursă rusă a declarat că Rusia a văzut proiectul ca fiind „îngropat”. Alte două au spus că, deși nu există niciun plan de reparare a conductelor sparte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o eventuală reactivare în viitor.

O altă sursă familiarizată cu planurile a confirmat că părțile interesate au în vedere conservarea.

Aceasta ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unui strat de acoperire în conducte pentru a preveni coroziunea ulterioară din cauza apei de mare.

Una dintre sursele rusești a declarat că, dacă gazul natural lichefiat transportat pe mare din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările rusești, ar deveni mult mai scump, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult din Rusia.

Engie, Gasunie și Wintershall DEA – acționari ai Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1 – au refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON, care deține, de asemenea, o participație la Nord Stream AG, a declarat: „Din câte știm noi, în calitate de acționar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pentru, nici împotriva restabilirii liniei”.

Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor. Luna trecută, Casa Albă a respins ca „ficțiune completă” o postare pe blog a jurnalistului american de investigații Seymour Hersh care susținea că Washingtonul ar fi responsabil.

Investigațiile efectuate de Danemarca, Germania și Suedia nu s-au încheiat încă.

Nord Stream 1 a fost oricum inactiv de la sfârșitul lunii august, când a fost închis pentru întreținere, dar nu a mai fost repornit, deoarece Rusia și Occidentul s-au certat în legătură cu întreținerea unei turbine de pompare, în contextul sancțiunilor occidentale.