Fascinanta asemănăre dintre două culturi de acum 6000 de ani. Cum au ajuns chinezii să finanțeze săpături arheologice în județul Iași

Un grup de experți chinezi execută săpături arheologice la 1,5 kilometri de comuna Dobrovăț din județul Iași. Scopul acestora este unul fascinant și are legătură cu cultura Cucuteni, ce a existat pe teritoriul României cu aproximativ 6000 de ani în urmă, dar care prezintă asemănări uluitoare cu o cultură ce a existat în aceeași perioadă, dar pe teritoriul îndepărtatei Chine.

Fascinanta asemănăre dintre două culturi de acum 6000 de ani

Institutul de Arheologie din Beijing finanțează un proiect arheologic executat de experți chinezi, ce se desfășoară lângă comuna Dobrovăț, județul Iași.

Acest spectaculos lucru se întâmplă, „deoarece au concluzionat după săpăturile anterioare că în zona noastră a existat în aproximativ aceeași perioadă, cu circa 6000 de ani în urmă, o cultură similară uneia din China, de pe malul fluviului Galben. Ei încearcă să explice cum a fost posibil, ținând cont de miile de kilometri care le separă”, a rezumat primarul comunei misiunea cercetătorilor chinezi, potrivit Ziarul de Iași.

Practic, ceramica pictată găsită la Dobrovăț, aparținând culturii Cucuteni, seamănă foarte mult cu cea din culturile Yangshao şi Majiayao din China perioadei neolitice. Anumite modele de pe vasele de ceramică și figurinele acestor culturi agricole timpurii se referă la ceea ce experții denumesc „imagini ale Marii Zeițe”.

O pisică pierdută de stăpânii aflați în concediu, la peste 1.200 de km de casă, s-a întors singură, traversând „țări și mări” după două luni

Când e Black Friday în 2024. S-a schimbat data celui mai așteptat eveniment de reduceri

Aceasta este pictată pe aceste obiecte în manieră asemănătoare, prin linii întrerupte, are o formă umană cu membrele împrăștiate, conform casaromanochineza.ro. Uneori, Marea Zeiță este reprezentată fără cap sau cu alte simboluri pictate în locul acestuia.

Imaginile de pe vasele de ceramică din cultura Cucuteni prezintă asemănări uluitoare cu cele ale culturii chineze ce a existat în aceeași perioadă, acum 6000 de ani

Cum au ajuns chinezii să finanțeze săpături arheologice în județul Iași

Căutările arheologilor au început înainte de pandemie, după ce un localnic a cules dintr-un loc situat la liziera pădurii câteva fragmente de ceramică și le-a arătat unui arheolog ieșean.

Primele investigații de amploare au fost făcute în 2019, dar au trebuit oprite după izbucnirea pandemiei. Acum le reiau pentru că „s-a descoperit aici o așezare destul de consistentă, ținând cont și de perioada la care ne raportăm”, a adăugat primarul Martinuș.

Săpăturile efectuate în 2019 au scos la iveală nu doar fragmente de lut ars, dar și urmele a nouă locuințe și ceea ce par a fi cuptoare sau vetre, un șanț și o palisadă, construcții amenajate pe o suprafață de aproximativ două hectare.

Cele două culturi au fost contemporane (Cucuteni a evoluat între anii 5.000-3.500 î. Hr., în aceeași perioadă în care a ființat și Yangshao, 5.000-3.000 î. Hr.), iar dovezile istorice îi fac pe arheologi să considere că reprezentanții lor nu erau străini unii de alții, ba, mai mult, că aveau chiar relații comerciale și culturale.

Un lucru remarcabil de la prima vedere îl reprezintă faptul că ceramica celor două culturi se aseamănă uimitor de mult – simboluri, forme, culori atât de apropiate încât un nespecialist le-ar putea confunda cu ușurință. Dar cum ar fi fost posibile, în acea perioadă, o asemenea similitudine ori schimb cultural între culturi atât de îndepărtate geografic?

Să nu uităm că încă din urmă cu 2.000 de ani avem dovezi ale existenței Drumului Mătăsii, un drum comercial care lega China de Europa. Acest drum este considerat de unii cercetători, printre care și specialistul în preistorie André Leroi-Gourhan, un spațiu de schimburi între oameni încă din paleolitic, adică chiar dintr-o perioadă mai veche.

Ca o confirmare a acestei posibilități, în anul 2014, o descoperire de excepție făcută în România – scoaterea la lumină a unei locuințe pre-cucuteni, cu o vechime de aproximativ 7.200 de ani – a adus dovezi ale schimburilor comerciale dintre locuitorii de pe teritoriul României și cei din China.