Experimentul secret făcut în România. Henri Coandă i-a dat startul. ”Se poate ca oamenilor să nu le placă”

Un experiment secret a fost făcut în România, instrumentat de pionierul aviației Henri Coandă, după care a fost numit Aeroportul din Otopeni. Celebrul inginer aeronautic a decedat, însă, în anul 1972, înainte de a-l vedea finalizat.

Ce experiment secret a început să facă Henri Coandă în România

În vara anului 1971, penultima pe care avea să o trăiască înainte de a muri la data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani, Henri Coandă lucra la un tub vidat sau o capsulă care să le permită trenurilor de mare viteză să ajungă de la București la Ploiești în doar 10 minute.

Henri Coandă visa ca un tren să poată atinge viteze de 500 de kilometri la oră prin tuburi subterane. În 1970, pionierul aviației a vorbit la televiziunea națională despre ideea sa.

”Se poate ca oamenilor să nu le placă să fie într-un tub multă vreme, dar, sub altă formă ei stau la metrou, la Paris, câte 40 de minute sub pământ, și nu zic nimic.”, a spus atunci academicianul care a făcut posibilă existența motorului cu reacție.

Astfel, Henri Coandă a dat startul unui experiment secret în satul Ungureni, din comuna prahoveană Măneciu. Pentru a testa transportul persoanelor, echipa de ingineri a construit o conductă de 1.600 de metri.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Henri Coandă n-a apucat să-și vadă visul realizat

Proiectul trenului electric al lui Henri Coandă avea să devină realitate în patru ani. În anul 1974, pe Valea Teleajenului, aproape de comuna Măneciu, a fost construită o conductă de 300 de metri pentru trenul tubular. Însă, inginerul nu a apucat să vadă proiectul finalizat, deoarece a murit cu doi ani înainte.

Munca lui Henri Coandă a fost preluată de o echipă de ingineri. Printre ei s-a numărat și Dan Ionescu, inginerul care a testat mijlocul de transport. În prezent, însă, nu mai există aproape nici o urmă a experimentului de la Măneciu. Toate instalaţiile au fost tăiate bucată cu bucată şi date la fier vechi, după 1990. Nu se mai pot vedea decât fundaţiile pilonilor din beton ce susţineau conductele.

Dincolo de transportul de persoane, Henri Coandă își dorea ca invenția sa să fie aplicată și la transportul de mărfuri, între Portul Constanța şi combinatul siderurgic de la Galați.