EXCLUSIV Premierul Ciolacu spune că nu avem probleme cu violența în școli, însă cifrele îl contrazic. Bilanțul Poliției Române

Marcel Ciolacu, premierul României, a declarat, marți, într-o conferință comună cu Ligia Deca, ministrul Educației, că în România  nu avem „încă un flagel în ceea ce privește bullying-ul sau violența” și că o să vorbească cu cei din Ministerul din Interne pentru a acoperi „zona de prevenție” în ceea ce privește violența în școli. Ce nu știe premierul este că încă din 2006 polițiștii organizează acțiuni sau campanii de prevenție și combatere a fenomenului. Potrivit cifrelor obținute de Playtech.ro de la Poliția Română: numai în primele luni ale anului 2023 au avut peste 2.000 de astfel de acțiuni în școli.

Avem sau nu probleme cu violența în școli

„Am vorbit cu doamna ministru și cu echipa dânsei despre educația în școli. Va trebui împreună cu Ministerul de Interne, mai ales în perioada de vacanță, să nu o pierdem, să nu venim numai când începem școala să facem modificări, să profităm de această perioadă de vacanță și să acoperim cât mai bine violența în școli, nu să intervenim doar atunci când se întâmplă ceva.

Partea de prevenție este mai importantă decât intervenția propriu-zisă. Să nu ne mai ascundem: nu avem violențe foarte mari, vedem cu toții că suntem campioni la știri negative. Nu avem încă un flagel în ceea ce privește bullying-ul sau violența, încep să crească cotele în ceea ce privește consumul de droguri în școli și nu trebuie să ascundem acest lucru”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, marți, într-o conferință de presă comună cu Ligia Deca, ministrul Educației. 

Declarațiile premierului sunt contrazise chiar și de colegii săi din PSD. De exemplu, pe 27 aprilie 2023 a avut loc dezbaterea naţională „Violenţa în şcoala românească. Mijloace de combatere a unui flagel antieducaţional şi antisocial” organizată de Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative Secţiunea România și a fost moderată chiar de senatorul PSD Gabriela Creţu.

La eveniment a fost prezentă și Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației din partea PSD, care în prezent este profesoară la Universitatea Politehnica Bucureşti.

Aceasta a spus în cadrul evenimentului că  violenţa în şcoli este generată de „dezinteresul total” faţă de instituţiile de învăţământ, manifestat prin procentul minim de 2,5% din PIB alocat în această direcţie, şi afirmă că acest fenomen poate fi combătut prin proiecte din fonduri europene, iniţiate de Ministerului Educaţiei.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

„Sunt măsuri care pot fi luate pe scurtă durată din fonduri europene, trebuie gândite nişte proiecte care să formeze proiecte pentru etapa pe care o traversăm. Şi metodele pedagogice trebuie să fie noi. Nu am văzut niciun fel de articol în care să folosim ceea ce le place copiilor, tehnologia.

Aţi putea să corectaţi acest lucru în lege, să faceţi un amendament. Am ajuns aici pentru că este un dezinteres total faţă de interesele şcolii. Cu 2,5% din PIB, e clar că doar se clamează şi nu vedem că acest proiect există.

Statutul personalului didactic trebuie să fie o lege de sine stătătoare, pentru că îi dă profesorului un aplomb. De asemenea, sunt foarte mulţi profesori, comportamentul lor nu poate să aibă derapaje. Derapajele trebuie să fie acţionate în mod corespunzător”, a explicat Ecaterina Andronescu în cadrul evenimentului dedicat violenței în școli.

Bilanțul Poliției Române pe violența în școli

Până în luna martie a anului școlar 2022 – 2023, în unitățile de învățământ preuniversitar au fost sesizate 2.745 de infracțiuni, dintre care cele mai frecvente sunt: „lovirea sau alte violențe (1.646 de infracțiuni), furt (257 de infracțiuni) și amenințarea (151 de infracțiuni)”, se arată într-un răspuns al Poliției Române pentru Playtech.ro

Totodată, un studiu realizat în 2021 de organizația Salvați Copiii arăta că 220.000 de elevi de gimnaziu și liceu erau loviți în mod repetat de colegii lor, peste 300.0000 au fost umiliți în public, iar aproape 400.000, amenințați cu bătaia. Aceste date plasau România pe locul 3 la nivel european în privința violenței psihologice în școli.

„A crescut, de asemenea, și numărul cazurilor de bullying semnalate, deci comportamente total inadecvate și intolerabile din partea elevilor către alți colegi de-ai lor”, spunea în ianuarie 2022 și fostul ministru al Educației Sorin Câmpeanu.

Pe 22 noiembrie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 221/2019. Aceasta reglementează juridic pentru prima dată în România fenomenul sociologic prezent în școli cunoscut drept „bullying”. Legea însă nu are sancțiuni specifice.

Premierul propune o colaborare deja existentă cu Ministerul de Interne

Marcel Ciolacu propune o colaborare cu structurile Ministerului Afacerilor de Interne pe tema violenței în școli, însă potrivit datelor trimise de Poliția Română, există deja acțiuni și campanii de combatere a violenței în școli de ani de zile, iar acestea s-au intensificat în ultimii ani.

„Referitor la colaborările Poliției Române cu Ministerul Educației, precizăm faptul că mediul școlar pozitiv a reprezentat permanent o prioritate națională, toate activitățile desfășurate în această direcție fiind cuprinse, încă din 2013, în documentul programatic Planul Național Comun de Acțiune (PNCA) pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delincvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ.

Activitățile se desfășoară în baza Protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Educației”, se arată în răspunsul Poliției Române pentru Playtech.ro.

• Poliția Română, prin intermediul structurilor de specialitate, desfășoară activități de informare și de prevenire pentru preîntâmpinarea comportamentelor antisociale și delincvente în rândul minorilor, în scopul conștientizării riscurilor și vulnerabilităților, precum și a consecințelor juridice, psihologice și sociale la care se supun aceștia.

Acțiunile și campaniile Poliției Române

„Poliția Română abordează prevenirea victimizării minorilor și a delincvenței juvenile, în mod constant, ca prioritate națională de intervenție în domeniul prevenirii criminalității. Astfel, au fost inițiate și implementate, atât la nivel central, cât și regional/local, proiecte, campanii, activități punctuale în domeniu în colaborare cu alte instituţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale.

 În acest context, zilnic, polițiștii cu atribuții în domeniu derulează activități diverse, adaptate pe categorii de vârstă, (sesiuni de informare, jocuri, concursuri, workshop-uri etc.) care au ca obiectiv conștientizarea riscurilor, identificarea problemelor cu care se confruntă aceştia și prezentarea unor teme cu caracter educativ – preventiv, analizarea unor cazuri concrete în care copiii și tinerii au fost victime sau autori de infracțiuni.

De asemenea, sunt organizate frecvent întâlniri interactive şi dezbateri cu adulții responsabili (părinţi, tutori şi cadre didactice) întâlniri periodice cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale pentru analizarea problemelor întâmpinate şi găsirea de soluții adecvate.

În scopul promovării susținute a demersurilor preventive instituționale și în vederea obținerii unui impact sporit în rândul populației, începând cu anul 2006, la nivelul Poliției Române, se organizează evenimentul  ,,Săptămâna Prevenirii Criminalității”, a mai transmis Poliția Română.

• Numai în primele 3 luni ale anului 2023, structurile de cercetare și prevenire a criminalităţii din Poliția Română au desfăşurat 2.049 de activităţi informativ-preventive în domeniul prevenirii victimizării și a delincvenței juvenile, ai căror beneficiari au fost 83.388 de minori.

În prezent, la nivelul Direcției Siguranța Școlară, a fost elaborat Proiectul pentru dezvoltarea deprinderilor și abilităților psiho – emoționale necesare amplificării climatului educațional pozitiv în unitățile de învățământ preuniversitar, care se derulează, în prezent, în patru unități de învățământ preuniversitar, la nivelul municipiului București.

„În ceea ce privește comportamentul delincvent al minorilor, acesta este produsul factorilor multipli de risc. Diminuarea acestora și, implicit, a comportamentului antisocial se realizează cu sprijinul specialiștilor din sistemul educației, protecției sociale și al justiției, dar și cu implicarea părinților, care să își însușească cunoștințele și abilitățile necesare unui stil parental democratic.

Poliția Română, prin intermediul structurilor de specialitate, desfășoară activități de informare și de prevenire pentru preîntâmpinarea comportamentelor antisociale și delincvente în rândul minorilor, în scopul conștientizării riscurilor și vulnerabilităților, precum și a consecințelor juridice, psihologice și sociale la care se supun aceștia”, au mai transmis reprezentanții Poliției Române.

Cum poate fi combătută violența în școli. „DNA-ul elevului” și introducerea ultrajului la profesori

Creșterea numărului de psihologi în școli, o educație juridică timpurie a elevilor, introducerea ultrajului la profesori și încurajarea copiilor de a raporta autorităților orice gest nepotrivit sau activitate ilegală, sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Asociația VeDem Just pentru a reduce numărul actelor de violență din școli.

Lucian Checheriță, președintele asociației, a mai explicat pentru Playtech.ro că introducerea camerelor de supraveghere și controlul corporal la intrarea în unitățile de învățământ sunt necesare pentru a asigura o protecție sporită atât elevilor, cât și cadrelor didactice.

„Ce vedem la televizor este undeva la 10% din ce se întâmplă în realitate în România. Infracționalitatea juvenilă a crescut, consumul de droguri a ajuns și la clasele gimnaziale.

E important ca fiecare să-și facă treaba, la fel și Biroul de Siguranță Școlară care a fost înființat la nivel de MAI. La fel și profesorii și directorii să nu ascundă cazuri așa cum am auzit acum câteva luni de atingeri sexuale între copii de la clasele gimnaziale, în baia școlii și intenția era să se treacă cu vederea, să se mușamalizeze cumva situația pentru că este vorba de citez imaginea școlii”, a declarat Lucian Checheriță, președintele Asociaței VeDem Just pentru Playtech.ro.

Ce este Bullying-ul 

„Bullying-ul” este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp, potrivit organizației Salvați Copiii.

Gradul de înțelegere, practicile, modalitatea prin care este abordat un comportament de tip bullying poate contribui fie la susținerea lui, fie la descurajare și oprire.

•  73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
• 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
• 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
• 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.