29 iul. 2023 | 14:30

Europa a promis că va face Rusia să plătească pentru războiul din Ucraina. De ce nu este atât de ușor

ULTIMA ORĂ
Europa a promis că va face Rusia să plătească pentru războiul din Ucraina. De ce nu este atât de ușor

Confiscarea activelor de stat rusești înghețate de Statele Unite și Europa ar putea încălca dreptul internațional și ar crea un precedent periculos. Statele Unite și Europa se luptă de luni de zile cu problema modului în care va fi plătită reconstrucția Ucrainei după război. Pe măsură ce Rusia distruge orașele, fabricile și infrastructura din Ucraina, costurile estimate au crescut până la 500 de miliarde de dolari, unii experți citând cifre de până la 1.000 de miliarde de dolari, potrivit The New York Times

Ce modalitate mai bună de a plăti factura și de a face o demonstrație morală decât să punem Rusia să plătească?

Dar acest lucru s-a dovedit a fi mult mai dificil decât s-a imaginat la început și pare din ce în ce mai puțin probabil. Experții avertizează că aceasta ar încălca probabil dreptul internațional și ar putea crea un precedent periculos pentru ca țările să ia activele altora.

Banii păreau cândva la îndemâna oricui – de la începutul invaziei rusești la scară largă, națiunile occidentale au înghețat peste 330 de miliarde de dolari în active ale Băncii Centrale a Rusiei deținute în străinătate.

Liderii Grupului celor 7 națiuni, cele mai mari economii ale lumii, au declarat luna aceasta că activele înghețate „vor rămâne imobilizate până când Rusia va plăti pentru daunele pe care le-a provocat Ucrainei”.

Dar ei au recunoscut „necesitatea creării unui mecanism internațional pentru repararea daunelor, pierderilor sau prejudiciilor cauzate de agresiunea rusă”.

În condițiile în care cea mai mare parte a sumei, peste 217 miliarde de dolari, este înghețată în Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen, cel mai înalt oficial al blocului, a promis luna trecută, în timpul unei conferințe dedicate reconstrucției Ucrainei, că va prezenta „până la vacanța de vară” o modalitate legală de a utiliza aceste active rusești în beneficiul Ucrainei.

Dar declarația ei a provocat neliniște în rândul oficialilor și diplomaților blocului care au fost implicați în luni de discuții pe marginea acestei idei și au constatat că aceasta este din ce în ce mai complicată.

Experții au declarat că confiscarea directă a activelor statului rus implică riscuri juridice și financiare semnificative.

Cum e situația războiului în prezent

  • Contraofensiva Ucrainei: Kievul și-a intensificat campania împotriva rușilor, sperând că, prin câștigurile obținute kilometru cu kilometru, ar putea aduce armele sale mai aproape de liniile de aprovizionare rusești. Dar informațiile despre amploarea asalturilor și prețul acestora au fost minime și uneori contradictorii.
  • Promisiunile Rusiei față de Africa: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a angajat să trimită gratuit cereale în cel puțin șase țări africane în următoarele patru luni, în urma refuzului Kremlinului de a prelungi un acord care a protejat exporturile de cereale ucrainene.
  • Să facem Rusia să plătească: Ar putea fi forțată Rusia să plătească factura pentru reconstrucția Ucrainei în urma războiului? Experții avertizează că o astfel de abordare ar putea încălca dreptul internațional și ar crea un precedent periculos.
  • Crime de război: Președintele Biden a ordonat în mod discret guvernului american să înceapă să împărtășească dovezile privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina cu Curtea Penală Internațională de la Haga, semnalând o schimbare majoră în politica americană.

În conformitate cu dreptul internațional, bunurile ar putea fi confiscate printr-un vot în Consiliul de Securitate al ONU, printr-o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție sau printr-un acord postbelic. Niciuna dintre aceste opțiuni nu pare foarte probabilă.

Rusia, membră a Consiliului de Securitate, ar avea drept de veto la orice vot în cadrul acestuia. Nu se poate ajunge la niciun acord în timp ce războiul este încă în desfășurare. Și niciun caz nu a fost adus în fața Curții, iar dacă ar fi fost, dreptul internațional pledează împotriva confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei, un act care ar fi o încălcare a suveranității sale, au declarat experții juridici.

Curtea Internațională de Justiție a hotărât, în urmă cu peste un deceniu, că instanțele interne italiene au încălcat suveranitatea Germaniei moderne, ordonând reparații legate de munca forțată din epoca nazistă.

„Pentru a evita riscurile pentru o singură jurisdicție, trebuie să fie o mișcare bine pusă la punct, coordonată și orchestrată între națiunile occidentale”, a declarat Douglas A. Rediker, cercetător principal la Brookings Institution, cu sediul la Washington.

„Iar acest lucru este greu de obținut. Problema majoră este că activele băncilor centrale ar trebui să fie sacrosancte. Este vorba despre suveranitatea statelor”.

În Statele Unite, secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat luna trecută în Congres că confiscarea activelor rusești înghețate în Statele Unite ar necesita probabil o modificare a legislației americane.

Oficialii europeni au apreciat într-un raport confidențial, consultat de The New York Times, că nu există „nicio cale legală credibilă care să permită confiscarea activelor înghețate sau imobilizate doar pe baza faptului că aceste active se află sub incidența măsurilor restrictive ale Uniunii Europene”.

Care sunt opțiunile?

Pe măsură ce opțiunile s-au redus, Comisia Europeană, instituția executivă s-a concentrat pe ceea ce a descris ca fiind cea mai sigură soluție.

Cea mai recentă idee este aceea de a folosi profiturile obținute de companiile financiare cu sediul în Europa care dețin activele și de a le canaliza către Ucraina. Potrivit Comisiei, această opțiune ar putea genera aproximativ 3 miliarde de euro, adică 3,3 miliarde de dolari, pe an.

În acest fel, suma activelor rusești înghețate inițial nu ar fi afectată în cazul în care, într-o zi, acestea ar trebui returnate.

Majoritatea activelor înghețate sunt deținute de Euroclear, o mare companie de servicii financiare cu sediul la Bruxelles, care este o parte esențială a sistemului de instalații sanitare al piețelor financiare și care se ocupă de tranzacții internaționale și de păstrarea în siguranță a activelor pentru băncile centrale și băncile comerciale globale.

Din cauza sancțiunilor, câștigurile legate de aceste active au fost blocate pentru a se întoarce în Rusia. În schimb, banii proveniți din aceste tranzacții s-au acumulat în bilanțul Euroclear, crescând cu aproximativ 125 de miliarde de euro de la începutul războiului.

În conformitate cu cerințele de reglementare, Euroclear a investit acești bani suplimentari și a câștigat aproximativ 1,7 miliarde de euro în prima jumătate a anului, a declarat compania săptămâna trecută.

În condiții normale, compania ar decide ce să facă cu acești bani. Dar, având în vedere incertitudinile generate de război, consiliul de administrație al companiei a declarat că a decis să pună deoparte aceste profituri.

Euroclear a declarat că este preocupată de minimizarea „potențialelor riscuri juridice, tehnice și operaționale” care ar putea decurge din propunerile Comisiei.

Profiturile companiei au fost deja impozitate de Belgia, unde își are sediul, conform legislației în vigoare, aducând aproximativ 111 milioane de dolari, sumă pe care premierul Alexander de Croo a promis că o va transfera Ucrainei.

Însă propunerea Comisiei Europene ar crește substanțial încasările din profituri, mărind astfel suma care ar putea fi transferată Ucrainei.

Alternativ, unii foști oficiali ai administrației Biden au propus utilizarea creativă a activelor înghețate ale Rusiei, astfel încât acestea să poată aduce beneficii Ucrainei, fără a fi transferate direct acesteia.

O idee avansată de Daleep Singh, fost consilier adjunct pentru securitate națională în domeniul economiei internaționale, este de a plasa activele imobilizate într-un cont escrow care poate fi folosit de Ucraina ca garanție pentru noi obligațiuni pe care le-ar putea emite.

Dacă Ucraina reușește să ramburseze cu succes datoria – pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de ani – atunci Rusia ar putea eventual să-și recupereze activele înghețate.

Care sunt îngrijorările care persistă?

Chiar și cea mai recentă idee a Uniunii Europene, despre care Comisia a declarat că ar reduce riscurile juridice și financiare pentru Europa, a stârnit îngrijorarea Băncii Centrale Europene și a unora dintre națiunile blocului, care au solicitat o abordare mai prudentă.

Având în vedere că termenul limită de vară a fost depășit, orice propunere de lege nouă care să se folosească de activele rusești a fost amânată pentru toamnă.

Deși profiturile Euroclear care ar urma să fie impozitate nu sunt deținute de Rusia, oficialii sunt îngrijorați de faptul că ar putea afecta reputația euro și ar putea trimite un semnal investitorilor străini că banii lor nu sunt în siguranță în Europa.

În lipsa unei coordonări internaționale, investitorii s-ar putea îndrepta către alte regiuni și monede, precum dolarul american sau renminbi chinezesc, pentru a-și plasa banii.

Un raport intern redactat luna trecută de oficialii europeni și consultat de The Times a enumerat îngrijorările Băncii Centrale Europene.

„Implicațiile ar putea fi substanțiale, potrivit B.C.E.”, se arată în raport. „Ar putea duce la o diversificare a rezervelor în afara activelor denominate în euro, la creșterea costurilor de finanțare pentru suveranii europeni și ar putea duce la diversificarea comerțului.”

Aproximativ 2.000 de miliarde de dolari din rezervele globale sunt deținute în euro, a doua cea mai populară monedă după dolarul american.

Comisia a argumentat că riscul a fost deja asumat atunci când aliații Ucrainei au decis să înghețe activele rusești și că, în cadrul planului propus, aceste active ar rămâne intacte și ar putea fi eventual recuperate în viitor, protejând Europa de orice acțiune în justiție din partea Moscovei.

Impozitarea profiturilor generate de investirea activelor nu ar trebui „să afecteze stabilitatea financiară a Uniunii”, au scris oficialii europeni în raportul confidențial, și „ar reduce considerabil riscurile juridice”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a invocat în repetate rânduri argumentele morale pentru o acțiune mai decisivă în ceea ce privește activele rusești, iar apelurile sale au fost reluate de națiunile est-europene, precum Polonia, care au condus apelurile de pedepsire a Rusiei.

„Potențialii agresori trebuie să vadă acest lucru și să își amintească faptul că lumea poate fi puternică”, a declarat el anul acesta la o întâlnire cu dna Yellen și cu șefii Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale.

Dar ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a declarat luna trecută că orice măsură privind activele rusești trebuie să fie „absolut etanșă”.

„Noi apărăm o ordine internațională bazată pe reguli”, a declarat  Schallenberg într-un interviu acordat Bloomberg. „Dacă vreuna dintre aceste acțiuni ar fi ridicată de un judecător, ar fi un dezastru diplomatic și economic”.