Domiciliu sau reședință, care sunt diferențele legale: ce trebuie să știi dacă trăiești în România

Atunci când se dorește identificarea unei persoane fizice se apelează, de obicei, la unul sau la mai multe dintre atributele acesteia.

Dacă în privința celorlalte atribute ale unei persoane lucrurile sunt clare, atunci când vorbim despre domiciliu și reședință lucrurile s-au complicat într-o oarecare măsură pentru cetățenii români după aderarea țării noastre la UE, arată juridice.ro.

După integrarea țării noastre în spațiul comunitar, a apărut o situație contradictorie, în care foarte mulți cetățeni români au în fapt domiciliul într-o țară membră UE în baza formalităților și a documentelor eliberate de statul respectiv, însă dețin un act de identitate românesc pe care figurează un domiciliu pe teritoriul țării noastre.

Noțiunile de domiciliu și de reședință reprezintă subiectul unor discuții contradictorii din cauza faptului că mulți dintre oameni fac confuzie între acești termeni, considerând că sunt unul și același lucru.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un domiciliu și/sau o singură reședință. În conformitate cu prevederile art. 86 din Legea nr. 287/2009 privind noul Cod Civil, cetățenii români au dreptul să își stabilească ori să își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau în străinătate, cu excepția acelor cazuri care sunt prevăzute de lege. De asemenea, în cazul în care, prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.

Ce este domiciliul

Domiciliul reprezintă un concept juridic care, potrivit definiției din Legea nr. 287/2009 privind noul Cod Civil, se referă la locuința principală unde o persoană stabilește o reședință permanentă și unde intenționează să se întoarcă acolo atunci când este absentă. Domiciliul este foarte important deoarece, prin declararea lui ca locuință principală, o persoană fizică își va putea exercita drepturile și libertățile cetățenești.

De asemenea, domiciliul este adesea asociat cu un sentiment de apartenență și afiliere cu un anumit loc sau cu o anumită comunitate. Este considerat adresa legală a unei persoane și este important într-un context juridic datorită faptului că determină jurisdicția și legile aplicabile respectivei persoane în diferite situații legale, așa cum este cazul drepturilor și responsabilităților civile sau fiscale. Stabilirea sau schimbarea domiciliului se poate face cu respectarea dispozițiilor legii speciale.

Un aspect esențial al termenului de domiciliu este cel legat de intenția clară și conștientă a unei persoane de a face dintr-un anumit loc locuința sa permanentă. Aceasta poate fi demonstrată prin fapte, cum ar fi achiziționarea sau închirierea unei proprietăți, stabilirea de relații sociale și comunitare în acel loc și înregistrarea la adrese specifice.

Ce este reședința

Potrivit prevederilor art. 88 din Codul Civil în vigoare, reședința reprezintă locuința secundară. Adresa secundară este necesară pentru persoanele care locuiesc în chirie într-un alt oraș, așa cum este cazul studenților. Spre exemplu, un student care locuiește într-un cămin studențesc pe durata anilor de studiu poate avea reședința în orașul universității, dar domiciliul principal poate fi adresa părintelui său.

Altfel spus, reședința este locul unde o persoană fizică declară că are locuința secundară, care este alta decât cea de domiciliu.

Mai mult, termenul de reședință se referă la locul în care o persoană locuiește în mod obișnuit sau temporar. Reședința este mai flexibilă și poate fi schimbată fără a afecta statutul juridic al unei persoane.

Important de reținut este și faptul că o persoană care are o reședință și locuiește acolo are nevoie de viză de flotant pentru a-și putea exercita anumite drepturi și libertăți.

Spre exemplu, în cazul unui scrutin de alegeri locale, o persoană cu reședința în București nu va putea vota pentru primarul Capitalei, ci va trebui să meargă în localitatea unde are locuința de domiciliu și să voteze candidatul de acolo.