Despăgubiri pentru România, după veto-ul Austriei împotriva aderării la Schengen. O rezoluție în favoarea țării, adoptată de Parlamentului European – Update

România ar putea primi despăgubiri după veto-ul Austriei împotriva aderării la Schengen, dacă va trece miercuri în plenul Parlamentului European o rezoluție bazată pe o petiţie depusă de societatea civilă ce contestă decizia Vienei.

Rezoluția a fost adoptată

Update miercuri, 12 iulie 2023, ora 14:26. Rezoluția a fost adoptată de eurodeputați, miercuri, cu 526 de voturi ”pentru”, 57 de voturi ”împotrivă” şi 42 abţineri.

Rezoluția îi cere Consiliului Uniunii Europene să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023. Parlamentul European a subliniat că ambele ţări au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în Schengen.

Conform Parlamentului European, este necesară analizarea posibilităţilor actuale şi viitoare de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi a invitat Consiliul UE să ia măsuri pentru a evita folosirea abuzivă a dreptului de veto.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Eurodeputaţii regretă hotărârea Consiliului din data de 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea României și Bulgariei la Schengen fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare.

Știrea inițială:

România ar putea primi despăgubiri după împiedicarea aderării la Schengen

Rezoluția aflată astăzi pe agenda Parlamentului European este bazată pe o petiție ce a fost depusă de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).

Eurodeputatul Victor Negrescu a explicat marţi că rezoluţia se referă la încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea României prin veto-ul Austriei ce a împiedicat aderarea țării la spațiul Schengen.

”Rezoluția vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine (miercuri, n.r.), pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.

Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a spus și eurodeputatul Vlad Gheorghe.

Costurile împiedicării aderării la Schengen pentru România și Bulgaria

Pentru România și Bulgaria, împiedicarea aderării la spațiul Schengen reprezintă un impediment societal şi economic, conform eurodeputaţilor membri ai Comisiei pentru petiţii. Astfel, cetățenii sunt discriminați și se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri peste hotare.

În absența controalelor la frontierele interne, timpul de așteptare este de doar 10 minute, în timp ce românii și bulgarii trebuie să piardă câteva ore și chiar zile. Astfel, condițiile de muncă ale șoferilor de camioane sunt înrăutățite.

De asemenea, petiția menționează ”pagubele ireparabile” pentru mediul înconjurător ce au rezultat din împiedicarea aderării, prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre ale Uniunii Europene.

”Sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2”, au mai arătat europarlamentarii.

Rezoluţia cere Comisiei Europene să estimeze costurilor de oportunitate şi daunele de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit începând din iunie 2011 din cauza ”refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează instituţia să analizeze posibilităţi de compensare financiară.