Descoperirea din adâncuri, unică în România. Comoara găsită de cercetători în Vrancea

În perioada 4-6 august 2023, o echipă de cercetători remarcabili din cadrul Universității Valahia din Târgoviște, alături de specialiști de la Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, au pătruns cu curiozitate și nerăbdare în inima istoriei, dezvăluind mistere îngropate sub straturile de timp. Află ce reprezintă comoara din adâncurile României de care nimeni nu avea habar.

Această coaliție de minți științifice a pus bazele unei expediții arheologice captivante în zona punctului Lutărie I, aflat în așezarea Vităneștii de sub Măgură, o perlă arhaică încrustată în comuna Bolotești, în inima județului Vrancea.

Într-un dans meticulos cu rândurile de pământ și istorie, această căutare curajoasă a scos la iveală detalii uimitoare despre impactul evenimentelor vulcanice asupra evoluției umane în timpuri străvechi. Lumina reflectoarelor a fost îndreptată către o descoperire care depășește orice așteptare: a doua depunere de cenușă vulcanică, cu o vechime de aproximativ 39.000 de ani, a fost dezvăluită sub stratul de urme umane.

Această succesiune vulcanică, marcând un fenomen campanian din Italia, a rămas însemnată în sedimentele vremii. Fenomenul, caracterizat de impactul său extins în întreaga Europă, a pătruns și în istoria locului, lăsând în urmă o amprentă captivantă în activitatea umană.

Tudor Duma, dealerul lui Vlad Pascu, condamnat la închisoare: Câți ani va petrece după gratii?

Accident grav în Timișoara. Două tramvaie s-au ciocnit și au ricoșat în două autoturisme oprite la semafor

Descoperire rară în cercetarea arheologică a paleoliticului din România Sursa foto: Jurnal de Vrancea

De-a lungul cercetărilor atente, cronologia evenimentelor a fost reconstruită cu o precizie impresionantă. Depunerea inițială de cenușă vulcanică, legată de evenimentul campanian, a fost datată la aproximativ 31.800 de ani în urmă, acest moment epic fiind asociat activității Masivului Ciomatu, cunoscut și sub denumirea de Sfânta Ana.

Descoperirea unică ce a uimit oamenii de știință

Sub stratul de cenușă vulcanică, la o adâncime de aproximativ 35 de centimetri, au fost recoltate cu grijă două artefacte litice înconjurate de semnele unor focuri ancestrale. Aceste dovezi materiale ale vechii vieți au atins mâinile cercetătorilor cu înțelegere și admirație, formând o punte palpabilă către timpurile străvechi. O asemenea descoperire nu doar încântă mințile pasionaților de istorie, dar aduce și răspunsuri și ipoteze suplimentare în ceea ce privește evoluția climatică și culturală a regiunii într-o perioadă atât de îndepărtată.

Acest proces investigativ de excepție a reprezentat un parteneriat valoros și profund între Universitatea Valahia din Târgoviște, Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță. În spatele acestor entități se află specialiști precum dr. Marian Cosac, dr. George Murătoreanu, drd. Gabriel Șerbănescu, drd. Mădălina Stănescu și dr. Daniel Vereș. Cu expertiza lor și pasiunea pentru istorie, au întins împreună o mână către trecut, dezvăluind povești uitate și reafirmând importanța explorării arheologice în reconstituirea mozaicului istoriei umane.

Această descoperire luminează pagini din trecutul nostru colectiv și subliniază puterea investigației științifice în a dezvălui secretele ascunse ale evoluției noastre. Într-o lume plină de schimbări și transformări, această cercetare reprezintă un testament adânc al perseverenței umane în a înțelege rădăcinile noastre și a ne conecta cu istoria într-un mod cu totul nou și provocator.

„Comoara” veche de 39.000 de ani găsită de specialişti. Sursa foto: Jurnal de Vrancea