Descoperire uluitoare făcută de sateliți spion. Ce se vede în imaginile declasificate. Foto

O descoperire uluitoare a fost făcută de sateliți spion din perioada Războiului Rece în Siria și Irak. Se vede clar în imaginile ce au fost declasificate.

Ce se vede în imaginile surprinse de sateliții spion

Mai exact, imaginile declasificate de la sateliții spion din perioada Războiului Rece au dezvăluit sute de fortificații romane pierdute de mult timp în Siria și Irak.

Fortificațiile antice au fost documentate pentru prima dată în Orientul Apropiat în anii 1920, când părintele iezuit Antoine Poidebard a întreprins una dintre primele cercetări arheologice aeriene din lume.

Studiile sale au numărat un șir de 116 forturi, sugerând că acestea au fost folosite pentru a proteja frontiera estică a Imperiului Roman de invaziile de pradă din lumea arabă și Persia.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

În acest nou studiu, cercetătorii de la Dartmouth College au aruncat o nouă privire asupra zonei, studiind imaginile din satelit din secolul al XX-lea ale Orientului Apropiat, care au fost declasificate după Războiul Rece.

Observând amprentele din peisaj, ei au identificat un total de 396 de noi forturi din epoca romană în stepa siriană.

Imaginile surprinse de sateliți spion

Unele dintre vestigiile arheologice, dispărute

Echipa a reușit să localizeze doar 38 dintre forturile originale ale părintelui Poidebard, ceea ce sugerează că multe dintre aceste vestigii arheologice au dispărut în ultimul secol, în urma agriculturii și urbanizării intense.

Interesant este faptul că sutele de fortificații nou descoperite erau răspândite de la est la vest, ceea ce indică faptul că acestea nu făceau neapărat parte dintr-o graniță nord-sud impusă pentru a proteja de invadatorii din est.

Care era rolul complexului de fortificații

În schimb, după cum speculează cercetătorii, complexul de fortificații era acolo pentru a ajuta la deplasarea trupelor sau a bunurilor comerciale în toată regiunea, protejând caravanele comerciale care călătoreau între provinciile estice și teritoriul non-roman.

Dacă această interpretare este corectă, ar putea avea implicații importante pentru modul în care privim această parte a lumii romane. În primul rând, aceasta indică faptul că întinderea estică a Imperiului Roman nu avea granițe stricte. În al doilea rând, sugerează că în această regiune era vorba mai mult despre comerț și schimburi comerciale decât despre război.

• Citește și: Cum erau orașele României, în perioada Imperiului Otoman: Bucureștiul, plin de „femei ușoare”, iar cetatea Devei, un „fort fără puncte de slăbiciune”

„Începând cu anii 1930, istoricii și arheologii au dezbătut scopul strategic sau politic al acestui sistem de fortificații, dar puțini cercetători au pus la îndoială observația de bază a lui Poidebard, potrivit căreia exista o linie de forturi care definea frontiera romană de est”, a declarat profesorul Jesse Casana, autorul principal al studiului și arheolog la Dartmouth College.

Pe măsură ce mai multe imagini din secolul al XX-lea vor fi declasificate, vor fi posibile mai multe noi descoperiri arheologice ca aceasta. De exemplu, în 1997, guvernul american a declasificat mii de fotografii realizate de avioanele de spionaj U-2 care au survolat lumea în anii 1950 și 1960.

Se spune că aceste imagini au o rezoluție mai bună decât Google Earth și au potențialul de a dezvălui tot felul de relicve arheologice din trecut. „O analiză atentă a acestor date puternice are un potențial enorm pentru viitoarele descoperiri din Orientul Apropiat și nu numai”, a precizat Casana.