Descoperire arheologică fascinantă în Argeș: Mormântul preistoric, pe Autostrada Bucureşti-Piteşti

Muzeul Judeţean Argeş a făcut cunoscut, recent, că au fost realizate descoperiri arheologice remarcabile pe parcursul lucrărilor de construcţie ale drumului expres Piteşti-Craiova.

Descoperire arheologică

Conform unei postări pe Facebook emise de muzeu, în această lună s-a finalizat cercetarea arheologică preventivă asociată asistenţei de specialitate pentru construcţia tronsoanelor II-IV ale drumului expres Piteşti-Craiova (DEx 12). Începând cu anul 2020, prin săpăturile arheologice, au fost investigate 11 situri, şase în judeţul Olt (Brăneţ, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buiceşti şi Cârstani) şi cinci în judeţul Argeş (Pădureţi, Podul Broşteni, Mârghia de Jos, Albota şi Recea).

Sursa: Muzeul Județean Argeș

În comunicat se menţionează că ultima fază a acestui amplu program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023) a inclus cercetarea arheologică preventivă a două monumente arheologice extrem de semnificative din judeţul Argeş, situate pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un segment din limesul roman transalutanus, în comuna Albota, şi un mormânt tumular preistoric în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de legătură a drumului expres cu Autostrada Bucureşti-Piteşti.

Vezi și: Omul modern „s-ar fi născut” în România: uimitoarea descoperire arheologică care ne pune țara pe hartă

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Ce semnificație are

Conform sursei, limesul transalutan, cunoscut şi sub numele de „Troianul”, a acţionat în secolele II-III după Hristos ca o „frontieră” estică a Imperiului Roman, delimitând provincia Dacia de lumea barbară de la est. Cercetarea de la Albota a evidenţiat pentru prima dată, într-un mod clar şi pe o distanţă semnificativă, consistenţa şi structura acestei linii defensive şi de comunicaţie (val de pământ, şanţ, palisadă).

Sursa: Muzeul Județean Argeș

De asemenea, tumulul preistoric investigat face parte dintr-o necropolă mai amplă, situată în teritoriul actual al satelor Recea şi Cătanele din comuna Căteasca, conţinând un mormânt de înhumaţie cu obiecte funerare din metal, cu o vechime ce pare a se situa în perioada de început a epocii bronzului. Acesta este considerat cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul judeţului Argeş care a fost supus unei cercetări arheologice şi documentări corespunzătoare.

Vezi și: Descoperire arheologică incredibilă la Alba Iulia: artefactele datează din perioada Imperiului Roman

Comunicatul menţionează că rezultatele cercetărilor vor fi publicate şi expuse publicului în viitorul apropiat, după finalizarea tuturor analizelor şi investigaţiilor de laborator complexe şi interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesare în astfel de situaţii. Cercetările de teren vor continua şi în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Judeţean Argeş pe traseul argeşean (tronsonul IV) al drumului expres aflându-se în construcţie.