De ce nu mai au oamenii blană pe corp: explicația neașteptată în evoluția noastră

Oamenii, ca primate, sunt relativ de goi însă când anume au rămas oamenii fără blană pe corp? Acest lucru încă este studiat de către geneticieni care încearcă să găsească un răspuns în evoluția umană.

Un nou studiu a căutat baza genetică a cheliei noastre corporale și a descoperit că, de fapt, încă avem setul complet de gene necesare pentru blană, chir dacă acestea „au fost reduse la tăcere”. În căutarea motivului lipsei părului, cercetătorii noului studiu au efectuat o analiză inedită de acest fel, analizând codurile genetice a 62 de mamifere pentru a vedea ce segmente ale genomului păreau a fi cruciale.

Pe lângă evidențierea genelor cunoscute că influențează creșterea părului, analiza a găsit altele noi, precum și sute de elemente de reglementare legate de păr, care influențează expresia genelor. Aici, fenotipul unui animal poate fi influențat de epigenetică, care provoacă modificări într-un organism care nu sunt direcționate de secvența ADN-ului în sine, ci de elemente de reglare care acționează asupra expresiei sale.

Poate explica de ce unele animale pot avea gene pentru un anumit fenotip, cum ar fi oamenii care au gene pentru un corp întreg de păr, dar în schimb exprimă una diferită, ca noi și goliciunea noastră relativă. Foarte important, cercetătorii au reușit să identifice regiunile genomice legate de creșterea părului care au evoluat cu un ritm mai rapid sau mai lent, ceea ce duce la potențiale explicații pentru cum și când unor mamifere a încetat să le crească blana.

Doi vloggeri britanici au rămas uimiți după ce au vizitat Bucureștiul. Ce i-a atras cel mai mult în capitala României

Cea mai bună metodă pentru conservarea cărnii. Sărarea sau afumarea sunt nocive

Motivul pentru care oamenii nu mai au blană pe corp

Când trăsături similare apar de-a lungul unor grupuri distincte din punct de vedere evolutiv ca acesta, este cunoscută ca evoluție convergentă și este procesul din spatele carcinizării, faptul aparent că crabul este ceea ce arată performanța de vârf.

O astfel de evoluție convergentă poate fi determinată de elementele de reglementare care dezactivează genele în grupuri disparate de animale, ceea ce căutau cercetătorii când au efectuat acest studiu. Folosind o abordare computațională, ei au identificat gene comune la mamifere care au evoluat pentru a fi fără păr și au descoperit că regiunile anterior responsabile de creșterea blănii acumulau mutații la rate diferite în comparație cu rudele lor neclare.

Mutația este un motor al evoluției, ceea ce înseamnă că aceste zone ar fi putut foarte bine să fie esențiale pentru animale precum oamenii care își pierd părul. Înțelegerea motivului pentru care a încetat să ne mai crească părul în anumite locuri este interesantă, dincolo de simpla dezvăluire a trecutului nostru, deoarece ar putea contribui și la terapii care să îi ajute pe oameni să își redobândească părul corpului.