11 nov. 2023 | 17:56

De ce mersul cu spatele poate fi benefic pentru sănătate și creier

ACTUALITATE
De ce mersul cu spatele poate fi benefic pentru sănătate și creier

Începând de la o provocare inedită, mersul cu spatele a fost studiat de-a lungul anilor de către cercetători care, recent, au venit cu noi informații despre efectele benefice ale acestuia. Află cum te poate ajuta mersul înapoi și care sunt îmbunătățirile pe care le poate aduce atât asupra organismului, cât și asupra creierului.

În vara anului 1915, Patrick Harmon, un proprietar de magazin de trabucuri în vârstă de 50 de ani, s-a angajat într-o provocare excentrică care avea să capteze atenția multora – a decis să meargă înapoi de la San Francisco la New York City, cu scopul aparent de a câștiga un pariu de 20.000 USD. Călătoria lui Harmon, care se întinde pe 6.276 de kilometri pe parcursul a 290 de zile, a fost o ispravă care a strâns atât admirație, cât și curiozitate.

Metoda lui Harmon a implicat o oglindă mică pentru mașină atașată la piept, ajutându-i vederea în timp ce naviga pe distanța mare cu spatele. În mod uimitor, el a susținut că drumul anevoios i-a întărit gleznele până la punctul în care puteau rezista unei lovituri de baros fără a se entorsa. În timp ce motivația lui Harmon ar fi fost alimentată de un pariu, călătoria lui neortodoxă a folosit din neatenție o practică cu beneficii neașteptate pentru sănătate – mersul înapoi.

mersul cu spatele

Mersul cu spatele are numeroase beneficii cognitive, dar si fizice

Cunoscut în cercurile academice ca retro-mers, actul de a merge înapoi are o istorie surprinzător de bogată, adesea condusă de pariuri impulsive sau încercări de a stabili recorduri bizare. Cu toate acestea, dincolo de excentricitate se află o diferență biomecanică care poate oferi avantaje fizice. Fizioterapia folosește frecvent mersul retro pentru a atenua probleme precum durerile de spate, problemele genunchilor și artrita. Cercetările sugerează că această practică particulară poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra abilităților cognitive, inclusiv memoria, timpul de reacție și abilitățile de rezolvare a problemelor.

Originile mersului înapoi în scopuri de sănătate datează din China antică, dar cercetările contemporane din SUA și Europa au explorat beneficiile sale potențiale pentru performanța sportivă și forța musculară. Expertul în biomecanică Janet Dufek și colegii ei de la Universitatea din Nevada au efectuat cercetări ample despre mersul retro. Descoperirile lor indică faptul că doar 10-15 minute de mers înapoi pe zi, pe o perioadă de patru săptămâni, poate îmbunătăți flexibilitatea ischio-jambierului și poate întări mușchii responsabili pentru stabilitatea și flexibilitatea coloanei vertebrale.

Beneficii asupra creierului și corpului aduse de mersul cu spatele

Fără a se limita la sportivi, mersul retro își extinde beneficiile la diferite categorii demografice, inclusiv vârstnici, tineri, obezi, bolnavi de osteoartrită și pacienți post-accident vascular cerebral cu deficiențe de mers. Mai mult, s-a descoperit că mersul înapoi ar arde mai multe calorii decât omologul său înainte. Dufek subliniază biomecanica unică a mersului înapoi, declarând că oferă un stres redus la nivelul articulațiilor genunchiului, făcându-l deosebit de benefic pentru cei care se reabilita după operația la genunchi.

Studii recente au aruncat o nouă imagine asupra nuanțelor biomecanice specifice ale mersului retro. Spre deosebire de mersul înainte, mersul înapoi inițiază prin contactul cu degetele de la picioare, uneori fără ca călcâiul să atingă vreodată solul. Acest mers distinctiv minimizează impactul asupra articulației genunchiului, articulația gleznei absorbind cea mai mare parte a șocului. Afirmația lui Harmon de rezistență superioară a gleznelor, deși poate înfrumusețată de călătoria ocazională cu trenul, se aliniază cu cunoștințele științifice despre beneficiile mersului retro.

Avantajele mersului retro se extind dincolo de priceperea fizică. Cercetările au relevat diferențe în activitatea neuronală între pasul înainte și înapoi, cortexul prefrontal fiind responsabil pentru abilitățile cognitive precum luarea deciziilor și rezolvarea problemelor, în special activ în timpul mișcării înapoi. Studiile care au folosit sarcini incongruente, cum ar fi testul Stroop, au arătat că participanții care făceau un pas înapoi au prezentat timpi de reacție mai rapidi, arătând potențialele beneficii cognitive ale acestei practici deosebite.

Cu toate acestea, la fel ca orice exercițiu, mersul retro poartă partea sa de riscuri. Atenția este esențială pentru a evita obstacolele nevăzute și au existat cazuri de căderi și răni grave în timpul ședințelor de mers înapoi în fizioterapie. Mai mult, activitățile alternative, cum ar fi tai chi și înotul, au fost identificate ca opțiuni de reabilitare mai eficiente pentru sportivii cu dureri de spate, potrivit cercetărilor efectuate în China.

Pe măsură ce tehnologia facilitează cercetarea biomecanică la scară mai mare, dovezile care susțin beneficiile și limitările mersului retro devin mai clare. În timp ce călătoria ciudată a lui Patrick Harmon ar fi putut fi condusă de un pariu, ea a pus, din neatenție, bazele unei explorări fascinante a avantajelor neașteptate ale mersului înapoi – o practică care provoacă înțelepciunea convențională și oferă o perspectivă unică asupra intersecției dintre fizic și cognitiv, arată BBC.