De ce ai greșit grav când ai schimbat ROBOR-ul cu IRCC? Banca trebuia să-ți explice
Sute de mii de români se află într-o situație delicată din cauza ratelor la bănci.
Din nefericire, viața lor se complică tot mai mult și la orizont sunt noi pericole, pentru anul 2024.
Pentru a înțelege ce se întâmplă, amintim care a fost rădăcina problemelor actuale. Amintim că, de anul trecut, Banca Națională a României s-a lansat într-o aprigă luptă împotriva inflației. Ca să combată valul de scumpiri, BNR a devenit mai dură în deciziile pe care le-a adoptat pe politica monetară. S-a ajuns astfel la o dobândă-cheie record, de 7% pe an, nivel pe care-l are și-n prezent.
Toată problema pleacă de la lupta BNR cu inflația
Ca referință, ultima decizie a BNR pe zona politicii monetare a fost luată pe data de 5 octombrie. Atunci, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
-menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
-menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
-menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Revenind la relatarea noastră, majorarea dobânzii-cheie a avut efect pozitiv asupra ratei inflației. Efectele se văd și astăzi. Rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.
Vezi aici avertismentul ING Bank pentru toți românii.
Zeci de mii de români au căzut din lac în puț
Totuși, s-a resimțit negativ în privința dobânzilor bancare. Băncile comerciale au preluat șocul BNR și l-au materializat în dobânzi mai mari pentru clienți. Așa s-a ajuns ca în vara anului 2022 ROBOR la 3 luni să sară de pragul de 8% pe an, deși începuse anul la un nivel de doar 3,02% pe an.
Acel moment a fost deciziv! Zeci de mii au decis atunci să schimbe ROBOR-ul cu IRCC-ul. ROBOR era valabil pentru creditele mai vechi de luna mai a anului 2019, în timp ce IRCC a înlocuit ROBOR pentru creditele contractate după acel moment.
Acei oameni au avut parte de rate mai mici câteva luni, doar că asupra lor pândea un mare pericol, ce se adeverește astăzi.
Însuși guvernatorul BNR avertiza că există riscul ca IRCC să crească, atunci când inflația va scădea.
„S-ar putea că atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR.
Bineînțeles că transmisia este în spate. De regulă, directorul direcției de politică monetară îmi spune de fiecare dată: domnule, trebuie să ne uităm înainte. Îi dau dreptate, dar mai trebuie să ne uităm și în jur, să vedem ce mai fac aia din stânga, din dreapta, ce se mai întâmplă. Nu trăim într-un turn de fildeș și trebuie să vedem realitatea”, avertiza șeful BNR, anul trecut.
Află de aici ce salariu trebuie să ai în România pentru un credit de 40000 euro
Ar fi trebuit ca oamenii să fie informați
Din nefericire, acesta a avut dreptate. De la 1 octombrie IRCC a crescut la 5,96%, de la 5,94%. Debitorii băncilor plătesc rate cu sute de lei mai mari de la un an la altul, în timp ce ROBOR-ul se află la un nivel apropiat, însă mult mai stabil.
Prin urmare, se pare că românii ce au schimbat ROBOR cu IRCC nu au fost foarte inspirați și, din păcate, nici informați poate cu privire la aceste riscuri. Desigur că nimeni nu putea garanta ce se va întâmpla, dar oamenii ar fi trebuit să știe că există unele riscuri. E posibil și ca unii să și știut de ele, dar să fi mizat pe faptul că nu se vor materializa. Iată că au greșit!