De ce a murit Beethoven, de fapt. Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor, cum a fost posibil

Ludwig van Beethoven, unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii, a murit la 26 martie 1827, la vârsta de doar 56 de ani. Autorul celebrelor Simfonii și al altor opere muzicale nemuritoare a fost chinuit de diferite boli o bună parte din existența sa. O cercetare recentă a descoperit adevăratul motiv al decesului marelui compozitor, după ce studii anterioare atribuiseră acest aspect unei intoxicații cu plumb.

De ce a murit Beethoven, de fapt

Într-o zi furtunoasă de luni, 26 martie 1827, Ludwig van Beethoven se stingea din viață, în Viena, la doar 56 de ani. Aproape toată viața fusese chinuit de diferite boli, iar ultimii ani fuseseră aproape un calvar, din acest punct de vedere. Surzise și era afectat de o ciroză hepatică și alte maladii gastro-intestinale.

În din 1802, într-un moment de disperare, Beethoven, şi-a exprimat dorinţa, într-o epistolă adresată fraților săi, Kaspar și Nocilaus, ca medicul său să dezvăluie publicului larg bolile care l-au afectat, mai ales în ultimii zece ani de viață, pentru ca „pe cât posibil, cel puțin lumea să fie împăcată cu mine după moartea mea”.

În aceeași scrisoare, el admitea că suferința l-a făcut să ajungă să ia în calcul chiar și varianta sinuciderii. Beethoven s-a confruntat cu nenumărate afecțiuni, cel puțin începând cu vârsta de 22 de ani, când deja era chinuit de dureri abdominale teribile și episoade severe de diaree.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Cu 6 ani înainte de moarte sa, au apărut primele semne ale unei boli de ficat, ce este considerată a fi fost, măcar parțial, responsabilă pentru decesul său.

În 2007, o investigație criminalistică a sugerat că moartea i-ar fi fost provocată de la o intoxicație de plumb, date fiind simptomele sale din ultima parte a vieții. Lucru nesurprinzător, ținând cont de obișnuința din epocă de a se bea din vase de plumb, dar și de tratamentele medicale practicate la acea vreme.

Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor, cum a fost posibil

Dar un studiu de anul acesta a făcut descoperiri surprinzătoare referitoare la cauza decesului marelui compozitor. Analiza genomică din ultimul studiu făcut de cercetători a examinat mostre de ADN din opt şuviţe de păr prezentate ca aparţinând celebrului compozitor, acestea fiind disponibile în colecţii publice sau private.

Oamenii de știință au stabilit că cinci dintre acestea provin de la un singur individ de sex masculin, fiind datate la începutul secolului al XIX-lea, istoria a două dintre ele fiind neîntreruptă timp de două secole.

Cele cinci şuviţe acoperă ultimii şapte ani din viaţa lui Ludwig van Beethoven și sunt aproape sigur autentice, conform oamenilor de știință.

De asemenea, secvenţierea ADN-ului a fost făcută în Germania, în laboratorul de antropologie de la Institutul Max-Plank din Leipzig, unde se face de regulă studiul oamenilor preistorici.

Concluzia oamenilor de ştiinţă a fost că Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice şi că, în lunile anterioare morţii sale, era infectat cu virusul hepatitei B, o boală inflamatorie care afectează ficatul.

Toate acestea, alături de consumul regulat de alcool, prezintă „explicaţii plauzibile” pentru moartea lui Beethoven, în 1827. Astfel, studiul exclude varianta morţii din cauza otrăvirii cu plumb.

„În comparație cu analiza oaselor, în păr, ADN-ul este foarte degradat. A fost dificil să recoltăm suficient ADN pentru a asambla genomul”, a explicat Johannes Krause, şeful departamentului de genetică al institutului şi coautor al studiului.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit, printre altele, că Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice şi că avea hepatita B, boală inflamatorie care afectează ficatul.

Aceşti factori, coroborați cu consumul regulat de alcool, prezintă „explicaţii plauzibile” pentru moartea lui Beethoven, în 1827, cred autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology.

Aşadar, credem că boala lui provine dintr-o interacţiune” între aceşti trei factori, a explicat Markus Nothen, de asemenea coautor al studiului.

În plus, se crede că bunica lui Ludwig van Beethoven ar fi avut o relaţie extraconjugală care a dus la naşterea tatălui compozitorului, după cum susţine Maarten Larmuseau, coautor al studiului şi profesor de genealogie genetică la Universitatea Leuven din Belgia.

„Nu se poate exclude faptul că Beethoven însuşi ar fi ilegitim”, a spus Tristan Begg, cercetător la Universitatea din Cambridge şi autor principal al studiului.

Însă, cercetătorii nu au reuşit să găsească răspunsuri legate de misterioasa pierdere a auzului suferită de Beethoven, la vârsta de 20 de ani, sau de problemele gastrointestinale care l-au chinuit de-a lungul vieţii, dar au eliminat de pe lista cauzelor probabile otoscleroza sau boala Paget, respectiv boala celiacă şi intoleranţa la lactoză.