Darius Vâlcov extrădat în România, povestea completă. Greșeala care l-a costat scump și rolul Alinei Gorghiu

Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanțe, se află în prezent la penitenciarul Rahova după ce a fost extrădat din Italia. Acesta a ajuns să fie trimis în România pentru a-și ispăși pedeapsa în urma unei chichițe juridice. Fostul ministru nu a depus la dosar documentele prin care să demonstreze că a stat timp de cinci ani, neîntrerupt, în Italia, una dintre principalele condiţii pentru a nu fi extrădat. Într timp, ministrul Justiției Alina Gorghiu s-a lăudat cu reușita și pe Facebook și pe Instagram și a transmis că este primul dintr-o listă lungă.

Vâlcov este primul fugar care se întoarce acasă pentru executarea pedepsei

Italia sau Grecia sunt destinațiile în care în ultimii ani condamnații români și-au găsit adăpost pentru a scăpa de executarea pedepsei în România, fie au invocat condițiile grele din penitenciarele românești, fie au găsit alte portițe pentru a se refugia.

Tot o portiță jurdică a stat și la baza extrădării lui Vâlvov. Potrivit fostului ministru al Justiției Ana Birchall, Vâlcov nu a depus la dosar documentele prin care să demonstreze că a stat timp de cinci ani, neîntrerupt, în Italia. Culmea la dosar ar fi fost depuse documente prin care s-a dovedit că, din contră, în acest termen, Darius Vâlcov a fost în România.

„Vâlcov a fost extrădat și pentru că și-a greșit “planificarea” și nu și-a calculat corect perioada “șederii” în Italia neîndeplinind astfel termenul de 5 ani neîntrerupți, termen cerut de legislația italiană.

Astfel la dosarul de extrădare s-au depus documente în dovedirea prezenței în România a lui Vâlcov (nefiind îndeplinită condiția șederii neîntrerupte în Italia în ultimii 5 ani) și informații detaliate privind condițiile de detenție din Romania””, a explicat Ana Birchall pe Facebook.

România are o lungă listă de „condamnați refugiați” pe alte meleaguri, iar procesul de extrădare este unul extrem de complex. Potrivit legii, soluționarea cererilor de extrădare are loc, potrivit legii statului solicitant, în condițiile şi termenele stabilite de acest stat.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Vâlcov a fugit din țară înainte de condamnare. La sfârșitul lunii mai, el s-a predat în Italia, la Napoli, în raza unei instanțe cu tradiție în respingerea extrădărilor.

El s-a predat autorităților italiene în 23 mai 2023, în Napoli. Astfel, potrivit legii din Italia, având în vedere locul predării, a fost atrasă competența Curții de Apel Napoli. 

Darius Vâlcov s-a predat în Italia. Cum a vrut să fenteze legea

Ministrul Justiției se laudă cu extrădarea lui și pe Tik Tok

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a anunțat încă de acum câteva zile aducerea în țară a lui Darius Vâlcov. Aceasta transmitea că recursul făcut de către Darius Vâlcov a fost respins ca inadmisibil de către Curtea de Casaţie a Italiei.

Astfel, rămâne definitivă hotărârea Curţii de Apel din Napoli prin care a fost dispusă predarea acestuia către autorităţile române pentru executarea mandatului european de arestare şi a pedepsei de 6 ani de închisoare pronunţată de ÎCCJ din ţara noastră.

Luni, 14 august, ministrul Justiției se lăuda pe toate rețelele de socializare că a reușit să-l aducă pe Vâlcov în România în mandatul său. Ea a transmis un mesaj video care a fost distribuit pe Facebook, Instagram și Tik Tok.

„Este primul fugar pe care îl aduc în mandatul meu de ministru al Justiţiei. (…) Ca atare, cred că e bine să recăpătăm încrederea voastră, a tuturor, în sistemul de justiţie. Ne aducem fugarii, celebri sau mai puţin celebri, înapoi în ţară”, a transmis Alina Gorghiu în mesaju video.

Vezi Galerie 3 Imagini

Un mesaj a venit și din partea DNA care a subliniat că extrădarea lui Vâlcov „constituie un semnal puternic pentru cei tentaţi să se sustragă de la executarea pedepselor”.

Demersuri pentru aducerea în țară a lui Darius Vâlcov au fost făcute încă din mandatul lui Cătălin Predoiu, în prezent ministru de Interne.

„Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română”, transmitea Ministerul Justiției pe 5 mai.

Darius Vâlcov, omul de încredere al lui Dragnea. El e părintele programelor de guvernare din 2017-2019

Darius Vâlcov a fost ministru de Finanțe în Guvernul Ponta și unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea. El era considerat mâna dreaptă a fostului șef PSD.

Darius Vâlcov a fost și ministru delegat pentru Buget din august până în decembrie 2014, dar și ministru al Finanțelor din decembrie 2014 până în martie 2015. Acesta a fost economistul de casă al PSD pe vremea în care partidul era condus de Liviu Dragnea și cel care a lucrat la proiectele de buget de stat sau programul de guvernare al social democraților pentru perioada 2017-2019. Nu a mai ocupat înalte funcții publice, din cauza problemelor cu legea, scrie ziarul Adevărul. 

Darius Vâlcov și Liviu Dragnea

Vâlcov este din 2012 membru al PSD, el fiind din 2000 membru al PD, ulterior PDL și președinte al filialei PDL Olt. Între 2004 și 2012, cât a activat în PD, devenit PDL, Vâlcov a fost primar al municipiului Slatina, ales în două mandate consecutive.

După căderea Guvernului condus de Emil Boc, în 2012, Darius Vâlcov a demisionat din PDL și a pierdut mandatul de primar. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80% din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Ca ministru al Finanțelor, acesta a susținut impozitul pe gospodărie și schimbările din salarizarea unică. De asemenea, a susținut reducerile de taxe, care au fost operate de Guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, și din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

Dosarul Tablourilor. Ce acuzații i-au adus procurorii

În Dosarul Tablourilor, Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie.

Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte – „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt”.

Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.

În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei, potrivit Digi24.

Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.

În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie – martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii.

De asemenea, în perioada aprilie – decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 – 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.

„În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens.

De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii”, spuneau procurorii.

Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.

În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari.

De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

• Prima decizie a instanței a venit în februarie 2018, când Darius Vâlcov a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Iar în primăvara acestui an, în mai 2023, a venit și sentința definitivă, 6 ani de închisoare.

Ce tablouri avea Vâlcov și unde le ascundea

Printre tablourile găsite de procurori în 2015 se numără opere de artă semnate de Corneliu Baba, Iosif Iser, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, dar și două lucrări semnate Pablo Picasso. Tablourile au fost găsite la patru adrese din județul Olt și din Capitală, indicate de un apropiat al lui Darius Vâlcov.

Lucrările de artă erau ascunse în poduri sau în spatele unor pereți din rigips. Darius Vâlcov ar fi cumpărat tablourile de la case de licitație, prin interpuși. Cele mai multe ar fi fost cumpărate de fostul șofer al ex-ministrului. Procurorii au identificat casele de licitație și vor să afle prețurile la care au fost achiziționate lucrările.

Vezi Galerie 4 Imagini

Vâlcov e „cazat” la Rahova pentru 21 de zile. Ce urmează

Darius Vâlcov și-a petrecut deja prima noapte în arestul de la Rahova. Potrivit procedurii el sta aici 21 de zile în carantină, după care el va fi mutat la un alt penitenciar.

„După ce polițiile naționale italiană și română și-au făcut datoria, urmează să fie trimis în penitenciar (n.red. – la închisoarea Rahova).

În comunicarea cu instanțele din Italia, ANP-ul a oferit garanții că deținutul Darius Vâlcov, condamnatul Darius Vâlcov va beneficia de 4 metri pătrați în camera de detenție. Această garanție este peste media garanțiilor din jurisprudența CEDO și a CJUE, care înseamnă 3 metri pătrați”, a transmis Alina Gorghiu, luni, într-o declarație de presă.

Condamnații fug de închisorile din România

Vâlcov este primul condamnat celebru extrădat în România în ultimii ani. În continuare lista fugarilor români este lungă și îi amintim scurt pe: Alina Bica, fosta șefă DIICOT (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), dar și fostul ofițer SRI Daniel Dragomir și omul de afaceri Dragoș Săvulescu.

Câți extrădați au fost în perioada 2019-2021. Potrivit ministerului Justiției în perioada menționată:

• În anul  2021, au fost aduse în România  872 de persoane private de libertate.
• În anul 2022, până la data de 04.01.2022, au fost transferate în România 5 persoane private de libertate.