Cum s-ar putea schimba harta Bucureștiului. „În momentul de față, sunt multe zone parazitare”

Harta Bucureștiului s-ar putea schimba, în contextul în care Capitala are numeroase terenuri ce nu sunt folosite sau a căror utilizare nu este optimă. Multe dintre acestea au fost platforme industriale. Includerea lor într-un proces de regenerare urbană ar putea contribui la dezvoltarea orașului.

Ce suprafață din București ar putea fi folosită altfel

Conform unei analize iO Partners, pentru unele platforme există deja proiecte în derulare sau în plan, în timp ce altele încă așteaptă să trezească interesul investitorilor.

Unele dintre terenuri sunt libere, curățate, în timp ce multe altele sunt ocupate în continuare de clădiri industriale, în unele cazuri chiar edificii de patrimoniu, în stare de degradare.

Concret, în teritoriul administrativ al Capitalei există cel puțin 1580 de hectare în foste platforme industriale – adică aproape 7% din suprafața totală a Bucureștiului, ce echivalează cu o suprafață de aproximativ jumătate din întreg teritoriul administrativ al sectorului 2.

„Iartă-mă. Deși e prea târziu”. Mihai Bendeac, mesaj sfâșietor după moartea lui Gabriel Cotabiță. Cei doi nu își mai vorbeau de câțiva ani: „Pentru o tâmpenie”

Cel mai bun îngrășământ pe care să-l aplici iarna la pomii fructiferi pentru o creștere mai bună. Când trebuie folosit

Suprafețele fostelor platforme industriale, în fiecare sector, sunt următoarele: 2,845,694 de metri pătrați în Sectorul 1 (18% din suprafața lui, n.r.); 1,763,500 în Sectorul 2 (11,2%); 3,875,400 în Sectorul 3 (24.5%), 3,243,800 în Sectorul 4 (20,5%); 1,105,255 în Sectorul 5 (7%); respectiv 2,960,886  în Sectorul 6 (18,8%).

„Suprafața este una generoasă, cumulat reprezintă cam jumătate dintr-un sector, dar sunt zone diferite și fiecare zonă se regăsește într-un anumit context urbanistic. Pentru fiecare dintre ele se poate gândi o viziune personalizată.

Dar, această viziune ar trebui să fie ghidată de o strategie de regenerare urbană, care să reglementeze și să dea o direcție generală și integrată de dezvoltare pentru aceste zone.

În momentul de față, multe dintre ele sunt zone parazitare, în conflict cu direcția de dezvoltare a orașului.”, a spus Cristina Ana, Urbanist și Managing Partner al Includio Architects.

Ce investiții ar putea fi atrase doar din dezvoltare

Alexandru David, Head of Research în cadrul iO Partners, a explicat că este vorba despre o rezervă strategică ce poate fi dezvoltată într-un orizont de timp de 20-30 de ani.

„Este important să știm de ce dispune orașul. Din punctul nostru de vedere, reprezintă o mare oportunitate. Bucureștiul este un oraș cu densitate mare, în parte și pentru că nu îi folosim la întregul potențial.

Pornind cu regenerarea urbană a acestor amplasamente industriale, putem stimula dezvoltarea și modernizarea întregului oraș”, a adăugat el.

Investițiile totale ce ar putea fi atrase doar din dezvoltare sunt de aproximativ 40 de miliarde de euro, la nivelul de cost actual.

În plus, ar putea fi generate aproximativ 350.000 de locuri de muncă, prin funcțiunile comerciale. Adică aproximativ o treime din numărul total de salariați din București din prezent.

Alte beneficii pentru București

Nu în ultimul rând, municipalitatea ar putea încasa aproximativ un miliard de euro pe an doar din impozitul pe venit și impozitul pe proprietate (orientativ, această sumă reprezintă mai mult de 50% din bugetul pe care îl are Primăria Capitalei).

Pe lângă aceste venituri anuale ar mai fi taxa pentru emiterea autorizațiilor de construire, de peste 200 de milioane de euro, bani încasați o singură dată.

Proiectele de regenerare urbană ar putea avea și alte efecte, cum ar fi eliminarea unor zone indezirabile din Capitală, atragerea populației tinere, corectarea blocajelor rutiere, creșterea valorii vecinătăților și îmbunătățirea aspectului general al orașului.

În afară de fostele platforme industriale, Bucureștiul are o suprafață semnificativă de teren neconstruit, terenuri preponderent în regim privat, terenuri aparținând diferitelor instituții publice, companii și agenții de stat, unități militare dezafectate, depouri etc, ce ar putea fi folosite mai eficient și ar putea genera venituri bugetare suplimentare prin concesiune sau printr-un parteneriat public-privat.