Cum au ajuns românii să sărăcească peste noapte, din cauza facturilor la energie. România, țara în care oamenii aleg să stea în frig

România are printre cele mai mari rezerve de petrol și gaze din Uniunea Europeană, aceasta este o realitatea de necontestat. Din păcate, mulți români ajung să stea în frig pentru a evita sărăcia energetică din cauza facturilor mai mari.

Andreea Vornicu este expert la Observatorul Român al Sărăciei Energetic și a tras mai multe semnale de alarmă legate de calitatea vieții pentru mulți dintre români și, mai ales, în ceea ce privește sărăcia. Ca referință, doar anul trecut, 20% dintre gospodăriile din România au căzut în sărăcie după ce au plătit facturile la încălzire, iar tendința îngrijorătoare se agravează de la un an la altul.

Citește și: Cum au ajuns românii să plătească cele mai mari prețuri la energie din Europa. Cine ne sabotează și cum

Cum au sărăcit românii în ultimul deceniu

„Ne uităm la mani­festări ale sărăciei energe­tice din 2016. (…) O să încep cu indicatorul se numeşte low-income high-cost. În traducere româ­neas­că ar însemna că plătim foarte mult la fac­turi şi cădem sub pragul sărăciei după ce ne plătim facturile la energie. Rămâ­nem cu bani puţini după ce achităm facturile, aici intră curentul, gazul.  Suntem la 20% din gospodăriile din România în 2022. Deci vedem o dublare faţă de anul anterior“, a declarat Andreea Vor­nicu, expert la Observatorul Român al Sărăciei Energetice pentru ZF.ro.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Problema majoră de sărăcire se înregistrează în mediul urban, unde majoritatea apartamentelor și caselor sunt ineficiente energetic. Din acest motiv, costurile cu încălzirea sunt semnificativ mai mari decât ar putea fi în condiții ideale, mai ales în ceea ce privește gazul, cu toate măsurile de plafonare aplicate de Guvern. În mediul rural, fenomenul înregistrat este de subconsum, în contextul în care mulți români își permit să încălzească o singură cameră.

Citește și: Românii și plafonarea facturilor la energie. Cu ce costuri vine această ”favoare” din partea statului români, cine are de pierdut

Sărăcia energetică în România

„Dar sunt şi alţi indicatori care ne pot arăta alte feţe ale sărăciei energetice. În mediul rural, unde se practică subconsumul, adică poate stau într-o singură cameră mai mulţi membri ai familiei, pentru că atât îşi permit. Deci fiecare indicator ne arată diverse aspecte legate de sărăcia energetică şi sărăcia energetică nu este doar o sărăcie materială, pentru că putem să avem şi venituri medii şi tot să avem o provocare să ne plătim facturile sau să trăim decent după ce ne plătim facturile“.

Deși la prima vedere sărăcia energetică este sinonimă cu sărăcia materială, nu este adevărat. Problema nu pleacă doar de la inabilitatea financiară de a-ți plăti facturile, ci ține de faptul că nu ne putem permite să consumăm energia de care avem nevoie pentru un confort decent în locuințele noastre.

„Asta înseamnă că fie nu ne permitem să ne încălzim casele cum trebuie pentru că suntem în plină iarnă, fie nu ne permitem să le răcim cum trebuie în sezonul cald. Acest fenomen este din ce în ce mai prezent. Fie nu avem suficienţi combustibili pentru a găti suficient sau pentru a ne ilumina casele suficient. Mai mult, unele gospodării care au anumite nevoi speciale, fie în ele locuiesc persoane cu dizabilităţi, fie persoane care sunt conectate la anumite dispozitive medicale şi au nevoie constant de surse de energie“, a concluzionat expertul.